Tag Archives: salariat

Munte

6 lucruri referitoare la concediul de odihna stipulate de lege in 2014

1. Trebuie sa-ti iei minim 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. Potrivit noilor modificari ale Codului Muncii, fiecare salariat trebuie sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, durata ce a fost redusa fata de 15 zile lucratoare, cat era anterior modificarilor.

 2. Concediul de odihna trebuie programat cu cel putin 60 de zile inainte de efectuare. In principiu, programarea concediilor se face de catre angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Perioadele de executare a concediului de odihna in cursul unui an calendaristic nu pot depasi o durata de 3 luni in cazul in care programarea se face individual, iar in cazul programarilor colective, perioda va fi de minim 3 luni. In interiorul perioadelor de concediu astfel stabilite, salariatul trebuie sa solicite efectuarea concediului de odihna cu cel putin 60 de zile anterior efectuarii acestuia, termen care este asadar minim.

3. Nu poti obtine bani in schimbul zilelor de concediu neefectuate. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca, altfel legea nu-ti permite sa primesti bani in locul zilelor neluate de concediu. Chiar si in cazul in care salariatul ar fi de acord sa renunte la dreptul sau la concediu de odihna, in schimbul platii unei indemnizatii, aceasta renuntare este nula absolut.

4. Daca nu ai reusit sa-ti iei tot concediul anul trecut, doar anul acesta mai poti recupera zilele pierdute. Potrivit legii  efectuarea concediului de odihna trebuie sa aiba loc in fiecare an calendaristic. Sunt prevazute, totusi, si situatii de exceptie: In acele cazuri in care zilele de concediu de odihna nu au fost efectuate integral in cursul unui an calendaristic, angajatorul este obligat sa acorde zilele de concediu neefectuate pana la sfarsitul anului urmator.

5. Angajatorul trebuie sa-ti plateasca indemnizatia de concediu cu minim 5 zile inainte de perioada de concediu. Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Valoarea acestei indemnizatii de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva.

6. Angajatorul te poate chema la serviciu, in caz de urgenta. Potrivit legii, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta acestuia la locul de munca. Angajatorul va suporta in acest caz cheltuielile salariatului si ale familiei sale, cheltuieli necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta.

Preocuparile salariatilor

Un articol publicat recent, http://www.ziare.com/afaceri/salariati/care-sunt-cele-mai-mari-preocupari-ale-salariatilor-romani-1302327 ne arata ca cel putin, la nivel declarativ, salariatilor europeni le cam pasa de situatia in care se gasesc, lucru foarte bun daca tinem seama ca toate semnalele ce tineau de interactiunea salariatului cu mediul in care muncesc erau pana acum fundamental negative. Voi cita mai jos cateva date publicate in articolul de mai sus.

29% dintre salariatii din Europa se declara nemotivati la locul de munca. Foarte frumos, dar asta poate insemna multe. Pe de o parte poate insemna ca restul de 71% se simt motivati la locul de munca, sau ca, din contra, ceilalti 71% pot considera irelevanta motivarea la locul de munca. Ce ar putea face insa angajatorii pentru a ii face pe cei 29% sa se simta motivati? Buna intrebare, articolul nu da nicio indicatie in acest sens.

Pachetul de remuneratie ramane principalul motiv de ingrijorare pentru 40% din salariatii europeni. E clar ca de aia muncim, pentru salariu, pentru a ne asigura un trai decent zi de zi. Ma mir sincer ca numai 40% dintre europeni sunt nemultumiti de salariu. Valul de scumpiri care bantuie Europa a dus la scaderea nivelului de trai al europenilor, un minim de nemultumire in legatura cu nivelul salariului este foarte bun, sanatos si constructiv. Nemultumirea poate fi insa mare, mica, mijlocie, nu stim mai mult, dar e bine si asa.

Pentru 38% dintre salariati, cea mai importanta cauza de ingrijorare ramane pastrarea locului de munca. Aici studiul se contrazice un pic, insa pastrarea locului de munca si salariul primit sunt in stransa corelatie. Pentru mine, personal, principalul stres in legatura cu munca este pastrarea locului de munca, de fapt continuitatea pe piata a firmei in care lucrez, de dat afara nu cred ca ma vor da pentru ca muncesc la maximul capacitatilor, sunt serios, imi dau interesul, nu le dau nici un motiv sa se debaraseze de mine.

 Timpul petrecut la munca este preocuparea cea mai importanta pentru 22% dintre salariati. Acest aspect este insa mult mai prezent in cazul managerilor: 36% dintre manageri si 47% dintre top-managerii europeni considera ca aloca prea mult timp muncii, fata de doar 19% dintre salariatii non-manageri. Responsabilitatea creste pe masura ce salariatul urca in ierarhie, e normal sa fie asa. Este anormal insa ca managerii nu isi asuma aceasta stare de fapt, castiga mai mult, e normal sa munceasca mai mult.

67% dintre salariati declara ca lucreaza si in afara programului de lucru, iar 62% sustin ca se ocupa de probleme personale in timpul orelor de munca, fenomen cunoscut ca ‘blurring’ (stergerea ‘granitelor’ dintre programul de lucru si timpul liber). Personal, consider ca daca situatia o impune. putin lucru in afara orelor de program nu strica, din contra, va aduce ceva venituri suplimentare angajatului, lucru foarte bun in ziua de azi. Daca situatia o impune, si angajatorul trebuie sa accepte ca angajatul sa isi rezolve o parte din treburile personale in timpul afectat lucrului, bineinteles, probabil ca salariatul va trebui sa recupereze cumva orele acelea daca este platit pentru ele. In schimb, consider inacceptabila stergerea granitelor dintre timpul afectat lucrului si timpul personal. Trebuie sa acorzi importanta oricarui lucru facut, cum spunea Theodore Roosevelt “Cand te joci, joaca tare. Cand muncesti, nu te juca!”.

39% dintre angajati considera ca este insuficient cadrul de organizare si recunoastere a noilor moduri de lucru: lucru la distanta, job-sharing, programele flexibile etc. Personal, consider ca este bine ca modurile alternative de lucru sa ramana exact asa, alternative si nerecunoscute pe scara larga. Ca sa fie clar ce vreau sa zic, o sa citez parerea unui “specialist” in piata muncii, parere culeasa din acelasi articol:”Pe masura ce angajatii tineri, din generatia Y (cei care au intre 18 si 30 de ani – n.red.), se vor integra pe piata muncii, tiparele lor, de imbinare a muncii cu timpul liber, isi vor aduce puternic amprenta si in randul companiilor romanesti”. Ba sa ma iertati, cum Theodore Roosevelt avea dreptate, “Cand te joci, joaca tare. Cand muncesti, nu te juca!”.