Tag Archives: politicieni

Coruptie

Coruptia politicienilor este depasita numai de prostia lor

Unul dintre intaii corupti ai tarii se da iar in stamba: http://www.mediafax.ro/politic/calin-popescu-tariceanu-voi-propune-ca-romania-sa-transmita-ca-nu-dorim-sa-mai-cooperam-in-cadrul-mcv-16119762 .

La aceasta ora este clar pentru toata lumea ca circul indreptat impotriva justitiei are numai doi beneficiari: Dragnea si Tariceanu! Fiecare ataca cum poate si pe unde poate, ciudat este ca, in ultima instanta isi fac rau atat lor cat si celor din jurul lor. Fix definitia prostului!

Tariceanu vrea sa iesim fortat de sub MCV (https://ec.europa.eu/info/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm_en). Pai prieteni, asta nu e in avantajul nostru si nici macar in avantajul lui Tariceanu. Intotdeauna o tara o duce mai bine daca are o justitie independenta si pana la urma, puternica. Si intotdeauna un infractor va fi mai fericit la puscarie daca a fost condamnat de o justitie corecta, in cadrul unui proces echitabil. Faptul ca unii se mai uita in curtea noastra si semnaleaza greseli si abateri este foarte bun pentru tara, ne avantajeaza, nu ne incurca. Ar fi un semnal foarte prost trimis in afara tarii daca chiar am refuza sa mai cooperam in cadrul MCV. Ar fi un semnal prost trimis de guvernul actual, guvernul asta PSD pe care l-a votat poporul cu entuziasm. Merita oare PSD sa fie sacrificat pe altarul coruptiei pentru o ipotetica salvare a doi oameni, Dragnea si Tariceanu? Eu zic ca nu merita, PSD e un partid solid, asa cum e el, cu bubele pe care le are. PSD va pierde mult daca acesti doi corupti vor reusi cu planurile pe care le au. Dar zarurile inca nu au fost aruncate, mai trebuie sa cante cineva!

UE

Cei sapte ani de acasa (1)

Unui copil ii cerem sa aiba cei sapte ani de acasa, intelegand prin acesti cei sapte ani de acasa un nivel de educatie corespunzator integrarii in societate. Cu alte cuvinte ne dorim de la un copil sa nu minta, sa nu fure, sa fie respectuos cu cei din jur, sa asculte ceea ce i se spune si sa coopereze cu factorii de raspundere din jurul sau. Poporul roman, in infinita sa intelepciune, considera acesti cei sapte ani de acasa un minim necesar pentru integrarea sociala a noului cetatean care se va forma din acel biet copil. Bun, si daca fata de copii avem cerinte si asteptari atat de inalte, de ce nu avem si fata de adulti cerinte si asteptari la fel de insemnate? Si la fel de inteesant, copiii de la care s-a cerut atat de mult de ce nu au evoluat in niste adulti care sa nu minta, sa nu fure si altele asemenea?

Adultii care au ajuns in conducerea Bancii Centrale Europene sunt departe de a avea cei sapte ani de acasa, pur si simplu cred ca un copil bine crescut aflat la conducerea acelei institutii ar face treaba mai buna decat “oficialii europeni”. Banca Centrala Europeana a hotarat sa stimuleze inflatia. Desi noi credem ca este o idee foarte proasta, nu putem face nimic in acest sens, se va intampla. In prima faza Banca Centrala Europeana va cumpara obligatiuni de stat sau private incepand din luna martie a acestui an si pana in toamna anului viitor, in valoare totala de o mie o suta de miliarde de euro. Daca planul lor nebunesc nu da roadele pe care ei se asteapta sa le dea ei sunt hotarati sa persiste in greseala si sa mai “tipareasca” inca cel putin doua mii de miliarde de euro, sau oricat o fi nevoie, pana cand se va intampla ceva, nu se stie exact ce, dar stiti cum se spune, “sau crapa samarul, sau moare magarul”. Si aici vine motivul pentru care am inceput acest articol cu cei sapte ani de acasa. Acesti oameni fura si mint cu buna stiinta si in vazul tuturor. Fura din banii nostri ai tuturor, justificandu-si actiunile printr-un scop dubios si mint indulcind minciuna pe baza inculturii economice a cetateanului de rand. Am surpriza sa constat ca o mare parte a populatiei are ceva aprobator de spus pe tema stimularii inflatiei prin masurile BCE, desi habar nu are despre ce vorbeste, nu au participat la vreun curs de economie in viata lor iar daca au participat, nu au inteles nimic, nu au aprofundat notiunile economice si nu inteleg cum functioneaza fenomenele economice. Ca urmare o mare parte a populatiei este captiva unui model ideologic de natura economica care este profund gresit, nu pentru ca asa sustin eu (de fapt nu eu) ci pentru ca acest model nu este sustinut nici de realitate si nici de vreun model de gandire logica. Daca ati observat sau nu, oricat de dezastruoase ar fi consecintele actiunilor luate de guvern sau de banca centrala, prin analiza faptelor deja consumate ei demonstreaza ca actiunile lor au fost corecte, numai ca economia nu a fost in stare sa inteleaga genialitatea actiunilor lor si sa se conformeze. Asta nu e model economic, nu e model de gandire, e sarlatanie. O sarlatanie sustinuta de sarlatani, care mint si fura, caci asta face un sarlatan. Clar, adulti fara cei sapte ani de acasa.

Asa cum spuneam si cu alte ocazii, ideea stimularii infaltiei, in afara de minciuna si hotia pe care le contine, nu este complet prosteasca. Ea se bazeaza din nefericire insa pe o alta minciuna, pe mitul statului agent economic, dar contine si un sambure de adevar, adevar necesar oricarei minciuni, adevar fara de care minciuna nu ar capata popularitate. Adevarul este ca productia economica este stimulata de cerere si ca cheltuielile beneficiarului final se constituie ca stimulent pentru producator. Cu alte cuvinte cerere mare productie mare, cheltuieli mari productie incurajata. Daca aceste aspecte sunt adevarate in cazul productiei de bunuri si activitatilor conexe (desfacere, transport, comert etc) nu isi mentin valoarea de adevar in cazul ansamblului economiei si cu certitudine devin minciuni in cazul guvernului si a bancilor centrale. Cu alte cuvinte cererea guvernului (banii cheltuiti de guverne) nu aduce productie mai mare (economie mai viguroasa) si stimulentele financiare (banii tipariti de banca centrala) nu incurajeaza productia (economia). As putea spune chiar ca din contra. Bineinteles, statul si banca centrala se afla oricum la baza situatiei in care ne gasim acum. Nu se mai produce pentru ca s-a pus prea mult accentul pe comert si operatiuni financiare, nu mai merge economia pentru ca guvernul a ridicat bariere in fata muncii si nu mai circula banii pentru ca impozitele creeaza hemoragie monetara in buzunarele patronilor si prin intermediul acestora direct in buzunarele poporului (populatiei cum le place guvernantilor sa spuna cu dispret, facand clar o distinctie intre ei si omul de rand). Nicicand guvernele nu au fost mai oarbe in fata efectelor economice pe care le provoaca deciziile lor, si nicicand comportamentul lor nu a fost mai prostesc fata de calea pe care ar trebui sa o urmeze, fapte care, luate impreuna, ne fac sa ne gandim ca probabil viitorul nu va mai fi niciodata roz. Ideea persistarii in greseala este surprinzatoare, asa cum spuneam, oficialii BCE declarand de la inceput, fara nici o umbra de indoiala, ca isi vor urma programul de tiparit bani pana cand ceva se va intampla. Persistenta in greseala este apanajul prostului, dar prostii nu ar trebui sa ajunga in conducerea institutiilor europene. Dar unii prosti, chiar retardati din punct de vedere medical, au bun simt, ceva care ii face sa isi controleze comportamentul. Acesti oameni, oameni importanti din conducerea institutiilor europene, nu au. Nu au pentru ca nu au fost educati si nici instruiti corespunzator. Si atunci unde sunt cei sapte ani de acasa ai acestor oameni?

— va continua —

Franta

Idei si opinii

Drepturile si libertatile cetatenesti se afla in atentia cetatenilor Europei, si din nefericire si in atentia politicienilor europeni, existand in ultima vreme un puternic curent de opinie in vederea modificarii, alterarii, limitarii drepturilor castigate si conferite prin lege cetateanului european cu scopul declarat al combaterii active a miscarilor teroriste. Cel mai disputat drept care se doreste a fi limitat este dreptul la libera exprimare, urmat indeaproape de dreptul la libera circulatie si de dreptul la viata privata. Desi ma voi referi in continuare in special la dreptul la libera exprimare toate celelalte drepturi se afla cam in aceeasi situatie. De la inceput trebuie spus ca si ascoiatia noastra leaga dreptul liberei exprimari de responsabilitatea comunicarii, una fara cealalta, in opinia noastra, nefiind posibila. Ca sa nu existe discutii, chiar in Statutul nostru sunt precizate urmatoarele cuvinte: “libertatea de exprimare se limiteaza la dreptul de a impartasi comunicari al caror adevar este sustinut de fapte, argumente, actiuni demonstrabile ca adevarate prin metode stiintifice sustenabile”. Tot in acest context si tot in Statut se precizeaza ca: “Responsabilitatea nu trebuie privita ca o interdictie in exercitarea oricarei actiuni sau comunicari, ci trebuie privita ca mijlocul prin care legam actiunea de urmarile sale”. Ca urmare, intr-adevar, libertate de exprimare este un drept care trebuie analizat si inteles, semnificatia lui nu vine natural, el trebuie invatat. Dar in nici un caz nu trebuie limitat. Mai mult decat atat, eu cred ca fundamentul democratiei este strans legat de libera exprimare si nu cred ca statul are dreptul de la sine putere sa aduca vreo atingere acestui drept. Ziarele si organizatiile de stanga au vociferat impotriva cetatenilor care au luat pozitii transante cu ocazia atentatelor din Franta, fara sa le treaca vre-o clipa prin cap ca orice opinie, inclusiv a lor, inclusiv a cetateanului care s-a saturat de ipocrizia statului de stanga, inclusiv a teroristilor, are aceeasi valoare, nu exista o opinie mai valoroasa decat alta. Si valoarea unei opinii nu depinde nici de cat de tare este strigata, nici de cat de multi oameni o exprima in acelasi timp, nici de aprecierile primite, ci numai de impactul pe care il are asupra functionarii ( si eventual progresului) societatii. Din acest punct de vedere statul trebuie sa faca pasul inapoi de la distrugerea drepturilor cetatenesti, terorismul fiind pentru o societate ceea ce este musca pentru o balega, dar libertatea de exprimare este exact campia pe care se desfasoara intreaga scena, daca ne este ingaduit sa continuam analogia. Un stat nu isi poate inrobi cetatenii pentru o situatie trecatoare.

Nici macar o clipa statul nu s-a gandit sa faca un pas inapoi si sa mai taie un pic din radacinile care sustin inconvenientele de azi din societate. Ajutoarele excesive acordate fara discernamant si fara limita unor straini de neam si tara, au facut ca indivizi cu prea mult timp liber sa reuseasca sa se organizeze impotriva tarii si neamului care le-a acordat ajutorul. Rusine statului respectiv pentru ca a ajuns in situatia asta. Ce-ar fi sa nu le mai acordati bani celor ce nu muncesc, sa nu le mai acordati ajutoare celor care nu le merita, celor care nu au cotizat in sistem, imediat ce vor trebui sa isi castige bucata de paine se vor deradicaliza, plictiseala intretinuta de stat ii lasa sa dezvolte idei nocive si pentru ei si pentru societate. Statul incurajeaza activ terorismul, cheltuid aiurea banii contribuabilului, dupa care, tot pe cheltuiala proprietarului vine si ii reduce acestuia din drepturi? Cine l-a imputernicit pe stat sa stabileasca cine are voie sa spuna si ce anume, cine pe unde are voie sa se plimbe si cine corespondenta cui are dreptul sa o citeasca? Societatea nu l-a imputernicit. Orice drept pe care statul il fura de la cetatean, sau pe care il altereaza in orice fel fata de starea lui normala conduce la dictatura, dictatura care se instaureaza incet-incet in aplauzele multimii prostite de politica de stanga. Si ce e mai rau, teroristii, de orice natura ar fi ei, nu sunt in nici un fel afectati de masurile pe care statele le iau si care sunt direct indreptate impotriva cetateanului, fara nici o legatura cu terorismul sau cu teroristul care, oricum, este un fractor cu mintile duse, un om aflat in afara legii si in afara controlului statului.

Idei

Despre ideile simple ale oamenilor de tot felul

Ei bine, cu cat ideile sunt mai simple cu atat sunt mai usor intelese de o mare parte din populatie, avand potentialul unei largi absorbtii la nivelul intelectului individual si colectiv. Exemple de idei simple? Orice idee legata de religie, sex, mancare, distractie, politica, sport si altele asemenea, acestea fiind de altfel si domeniile generale de interes ale omului de rand. Nu o sa intalnesti un om obisnuit sa se gandeasca vreodata la dinamica unui corp rigid sau la curgerea unui fluid printr-un alt fluid cu care nu se amesteca, sunt chestii prea complicate, sunt chestii care nu ii aduc prostului gratificatia pe care si-o doreste. OK, si ce ne intereseaza pe noi ca prostul se gandeste numai la mancare si la sex? Pai ne intereseaza, pentru ca cu totii suntem prosti, mai mult sau mai putin. Fiind prostia atat de larg raspandita in societate, a fost invitabil ca, foarte devreme in istoria umanitatii, sa contamineze toate paturile sociale si sa ajunga sa conduca popoarele. Politicienii inteligenti cu putere din intreaga lume pot fi numarati pe degetele de la o mana, la noi in tara nici nu avem nevoie de degete, asa ca e normal ca societatea sa fie condusa de impulsuri ideologice nu prea inteligente si care au la baza idei foarte simple de genul: “ti-e foame? – iti da statul de mancare!” sau “viata ta nu e cum ai vrea? – e vina exploatatorilor!”. Cam asa s-a nascut si traieste politica de stanga, se bazeaza pe idei foarte simple ce pot fi intelese de tot prostul, ca foame, saracie, mizerie, multime si pe ipoteticele lor solutii sau cauze, cum ar fi ajutor, exploatator, dusman de clasa. Poate ca din aceasta privinta, a simplitatii ideilor, lucrurile sunt asa cum ar trebui sa fie, adica ideile simple primesc o mai mare raspandire, deoarece sunt usor de inteles, ideile mai complicate, mai greu de inteles, sunt apanajul unor oameni mai destepti, oameni preocupati mai mult de intelect de cat de sex si vulgaritate. Dar problema este ca aceste idei simple ajung sa determine cursul societatii si nu in bine. Mai mult decat atat, nici chiar atunci cand stiinta nu reuseste sa aduca dovezi concludente in sprijinul acelei idei sau, mai rau decat atat, aduce dovezi clare ca ideea respectiva este gresita, majoritatea covarsitoare a prostilor reusesc sa o impuna in fata altor idei mai bune, pentru ca sunt prosti, dar multi, si toti au drept de vot. Aceasta tendinta se vede cu ochiul liber la orice proces electoral, se vede destul de bine in cazul politicilor guvernamentale si ale bancilor centrale si sare in ochi, ranindu-ne cu violenta, in cazul proceselor sociale de lunga durata. De asemenea dintre toate ideile acum la moda in societate, cele care tin titlurile ziarelor, nu reusim sa gasim una care sa nu fie promovata de partidele de stanga, deci pe care sa nu o putem suspecta de sustinerea maselor largi de prosti in defavoarea adevarului stiintific a acelei idei. Sa ne uitam un pic la ideile care sunt astazi foarte populare si sa luam la intamplare una pe care sa o analizam din punct de vedere al complexitatii si coerentei: schimbarile climatice si incalzirea globala (ideea ca activitatile umane modifica clima planetei si ca urmare mai multi bani trebuie colectati de catre stat), foametea in lume datorita cresterii populatiei (da, ati ghicit, mai multi bani trebuie colectati de catre stat), imigratia (iar ati ghicit – mai multi bani de colectat de la cetatean pentru aceasta problema), egalitatea neconditionata a oamenilor de oriunde (aha, da, aveti dreptate, mai multi bani colectati pentru guverne), raspandirea terorismului (cum faceti de ghiciti mereu – mai multi bani la bugetele guvernelor). O sa trag imediat la sorti una dintre idei …. a iesit foamea in lume, o sa analizam aceasta idee, desi eu personal as fi vrut sa scriu despre schimbarile climatice, un subiect mai usor.

Ideea foametei globale promovata de mediul socialist este, cum altfel, foarte simpla, nu ai mancare, mori! Normal, este inteleasa de tot prostul si ca urmare foarte populara. Dusa la extrem aceasta idee simpla a condus la teoria disparitiei speciei prin foamete datorita inmultirii populatiei umane dincolo de limita suportabilitatii planetei, inmultire care ipotetic ar epuiza resursele disponibile si ar lasa omenirea fara un chior (sau, ca sa ne gandim altfel, mai optimist, ar duce la limitarea cuantumului populatiei datorita epuizarii resurselor planetei). La baza acestei teorii se afla un om care a judecat simplist niste situatii care i-au fost la indemana si a generalizat consecintele acelor situatii la scara societatii, fara sa tina cont de alte aspecte complexe ale problemei. Este vorba Thomas Robert Malthus un englez care a trait in jur de 1800 si care a fost activ in mediul bisericesc (cum altfel?) devenind cunoscut pentru teoriile sale privind dinamica populatiei si consecintele economice ale acesteia. Ideea sa de baza, foarte simpla de altfel, este ca populatia creste in progresie geometrica, resursele de hrana cresc in progresie aritmetica, ca urmare nevoile oamenilor vor depasi rapid resursele de hrana si specia noastra va muri de foame! Hocus, Pocus, uite teoria! Partea amuzanta este ca pe cat de absurda pare aceasta teorie, judecata impartial, esenta sa nu poate fi nici complet validata, nici complet invalidata, desi se bazeaza pe ipoteze flagrant eronate, asa ca o sa trecem sub tacerea acest aspect, insistand insa asupra faptului ca datorita simplitatii sale, aceasta idee a ajuns foarte repede sa fie exploatata in interesul sau de mediul politic de stanga care a gasit aici o portita catre o inepuizabila sursa de bani nemunciti (pentru ei, sa ne intelegem bine). Inainte de a trece mai departe trebuie sa notam faptul ca, fiind cleric, probabil ca Malhus nu si-a batut prea mult capul cu fundamentul acestei teorii, desi a facut mai multe revizii asupra lucrarii originale ca sa raspunda criticilor si observatiilor facute, si de ce nu, evolutiilor propriilor sale idei. Cred ca popularitatea teoriei acestui englez se datoreaza in special faptului ca au existat evenimente localizate in timp si spatiu care au confirmat rapid (in timpul vietii sale) parti ale acestei teorii, cel mai notabil eveniment fiind Marea Foamete Irlandeza, eveniment care a avut loc, daca nu ma insel, candva in copilaria/tineretea sa, inaintea publicarii teoriilor sale. Aceasta confirmare nu tine insa seama de natura incidentului, luand in calcul numai efectele sale (aprox 1 milion morti, 1 milion emigrati) datorita lipsei hranei, fara sa tina seama ca foametea a fost in special de natura politica, religia si guvernul jucand un rol important in declansarea crizei, atat religia cat si guvernul urmand propria agenda, agenda care probabil avea pe prima pagina micsorarea drastica a populatiei irlandeze. De ce sa o micsoreze? Pai, stiti, chestiuni rasiale si religioase (cunoscuta problema cu catolicii irlandezi). Ha, ha! Ca urmare teoria parea confirmata cu ajutorul larg al factorilor care aveau interesul ca ea sa fie confirmata. Chiar si astazi, aceeasi factori o tin in viata, fara sa tina seama ca in realitate, astazi de exemplu, mor de foame mult mai putini oamei decat acum 100, 200 sau 500 de ani. De altfel, la orice moment istoric apropiat am lua in calcul, exista exemple care contrazic direct aceasta teorie, exemple care vin sub forma comunitatilor mari de oameni de prin China si India care traiesc din exploatarea resurselor limitate ale terenului pe care il au in posesie si care este capabil sa sustina densitati mult mai mari ale populatiei decat terenurile din Anglia sau Irlanda din timpurile in care aceasta teorie se nastea si se populariza. Un factor care nu a fost luat in seama in nici un fel de catre Malthus a fost dinamica stiintei si tehnologiei, si nu trebuie sa ne mire acest lucru, deoarece, asa cum am spus deja, lucrurile complicate nu intre insfera de interes a oamenilor prosti. Prin oameni prosti nu ma refer la Malthus ci la politicienii care au imbratisat teoria sa si la cetatenii care isi ghideaza drumul vietii dupa idei nesustinute stiintific. Daca aceasta teorie ar fi incercat sa includa aspecte ale evolutiei tehnologice, sa spunem, macar in agricultura, activitatea care a fost luata in calcul atunci cand teoria a fost conceputa, atunci ar fi devenit dintr-odata complexa si si-ar fi pierdut logica sociala, devenind neatractiva pentru marele public. Mai mult decat atat, viitorul pare sa aduca noi ramuri industriale in sprijinul hranirii populatiei, facand aceasta teorie demodata, cu toata popularitatea de care se bucura. Un alt aspect de care sustinatorii acestei teorii nu tin seama este acela ca rezultatul productiei de tip intensiv care se practica acum in agricultura a depasit deja cu mult nevoile populatiei pe care acea agricultura trebuia sa o sustina, o mare parte din mancarea rezultata fiind acum exportata de producator pe alte meleaguri unde este mai mare nevoie de ea sau pur si simplu se arunca pentru ca se strica, populatia nereusind sa o consume. Iarasi, exista factori care limiteaza cresterea popultiei mai repede decat o face foametea, de exemplu bolile sau razboaiele, factori despre a caror acutizare teoria mentionata nu pomeneste nimic, dar care au dus la randul lor la nasterea unor alte teorii, la fel de “bine” fundamentate dar la fel de populare.

Asa cum spuneam la inceput, ideile simple prind repede, si cand un eveniment pare sa le confirme ele raman in constiinta populara pentru totdeauna. Pe cei mai multi sustinatorii inversunati ai uneia sau alteia dintre teorii nici nu ii intereseaza daca teoria respectiva este sau nu fundamentata, nici nu isi pun astfel de probleme, nu gandesc atat de departe, pur si simplu efortul intelectual pe care il fac vorbind nu le mai permite sa mai si rationeze. Din nefericire impotriva acestui tip de boala nu exista leac.

Saracia

DEX-ul defineste foarte pragmatic un cuvant infiorator la prima vedere, saracia: Lipsa mijloacelor materiale necesare existenței; starea, viața celui sărac; Sărăcie lucie (sau cu luciu, neagră) = sărăcie mare, totală. Este un cuvant infiorator pentru ca lipsa mijloacelor necesare existentei este o lovitura grea pe care o primeste un individ, si de asemenea este o lovitura grea pentru grupul (societatea) din care acel individ face parte, deoarece de cele mai multe ori individul cu pricina cade in intretinerea societatii respective, slabind-o din interior. Trecand peste primul fior dat de starea de saracie ne dam seama insa ca saracia este o stare banala, este starea de normalitate a cetateanului de rand al lumii intregi. O statistica din 2005 (cam veche, e adevarat) a Bancii Mondiale Pentru Dezvoltare preciza faptul ca optzeci la suta din populatia lumii traieste (individual) cu mai putin de zece dolari pe zi. Da, o parte o sa spuneti ca in anumite tari zece dolari pe zi reprezinta un venit considerabil si foarte invidiat de cei treisprezece la suta care traiesc cu mai putin de un dolar pe zi. Aveti dreptate, in unele tari zece dolari inseamna mult, dar totusi, luat prin comparatie cu tarile care au un nivel de trai acceptabil cei zece dolari pe zi nu inseamna mare lucru, deci desi poate cei care traiesc cu zece dolari pe zi pot trai mai bine poate decat un roman cu douazeci de dolari pe zi, totusi cel ce traieste cu cei zece dolari pe zi este definit ca fiind sarac iar romanul ca traind mult peste limita saraciei. Ca multe alte lucruri saracia este relativa, aveti dreptate. O alta parte o sa spuneti ca si cei zece dolari pe zi sunt o suma mare de bani si ca peste o anumita limita nivelul de trai al unora reprezinta o risipa a resurselor societatii, si ca tocmai aceasta risipa duce la saracie in unele tari si ca ce bine ar fi sa traim toti cu o frunza de salata si un melc pe zi ca sa nu distrugem planeta. Sper ca aceasta din urma parte sa fie foarte mica, poate chiar minuscula, dar am introdus-o aici de dragul democratiei, pe scurt nu aveti dreptate, consultati un psihiatru. Cea mai mare parte o sa sustina insa ca nu ii intereseaza cum traiesc oameni necunoscuti in tari necunoscute si ca oricum impactul saraciei acelor oameni asupra nivelului propriu de trai este nesemnificativ, ca starea lor de saracie este istorica si ca nici nu incearca sa faca nimic pentru a iesi din saracie. Au dreptate in felul lor, dar nu au dreptate in mod absolut. Nu au dreptate in partea in care nu ii intereseaza cum traiesc oameni necunoscuti in tari necunoscute, dar nu pentru vreun motiv umanitar si inaltator, ci pentru ca la baza cauzelor saraciei oamenilor acolora stau aceleasi actiuni care destructureaza in prezent societatea noastra europeana. Timp de mai multe sute de ani prosperitatea vestului european s-a sprijinit pe umerii amaratilor subdezvoltati social de prin Africa, Asia si America, oameni ca inaintea “marilor descoperiri” si cuceriri europene o duceau foarte bine si nu stiau ce este aceea saracia, nu o concepeau ca o posibila realitate si nu o cunosteau nici macar din povesti. Diferentele de dezvoltare sociala intre vestul european si aceste teritorii indepartate au facut ca pentru o perioada de timp aceasta relatie de exploatare sa functioneze, dar ei nu erau orbi si nici retardati, erau tot oameni, au vazut si au facut ceea ce face tot omul mai bine, imita. Au inceput sa imite societatea vestica, sarind etape importante ale evolutiei lor si au asimilat rapid, pe un fond foarte receptiv, concepte precum avaritia, coruptia, lenea, egoismul, siretenia, sarlatanismul si alele asemenea. Aceste concepte minunate au stat de mula vreme la baza organizarii societatii lor, dar acum ne-au ajuns din urma, istoria se razbuna, ceea ce le-am facut noi lor atunci ne fac ei noua acum. Credeti ca deschiderea exagerata pentru imbratisarea emigrantilor din tari exotice este intamplatoare la guvernele Europei? Nici pe departe, ei stiu ca asimiland elementele expulzate de societate ale acestor popoare se vor alege cu cel mai disciplinat electorat, electoratul care voteaza orbeste pentru un minim ajutor social. Cine plateste ajutorul social? Guvernul? Nu cetateanu! In acest fel saracia ne ajunge din urma, nu mai avem unde fugi, nu mai avem cum sa ne aparam. De aia trebuie sa ne pese de ei, pentru ca daca nu scapa de saracie acolo departe, in tara lor, vin peste noi si vom trai toti in saracie, nu toti in indestulare, caci vom avea numai guverne socialiste, pentru ca cei multi ii vor vota pentru un colt de paine care provine din buzunarul nostru. Revenind la acesta din urma categorie, oamenii de care vorbeam mai devreme, au dreptate pentru cei saraci nu fac nimic pentru a iesi din saracie. Nu e tarziu pentru a face ceva, nu e niciodata prea tarziu, si efortul colectiv pentru bunastare incepe cu o clasa politica noua, una care sa nu mai fie corupta, care sa nu mai vanda resursele tarii, care sa promoveze educatia si nu religia, care sa isi protejeze cetatenii ce aduc contributii nete societatii si nu minoritatile. Este valabil atat pentru tarile acelea indepartate cat si pentru noi, aici, in Europa.

Comunism

Lucruri nocive de care nu ne putem feri

Am citit zilele trecute un interviu in care un comunist vorbea despre semnificatia zilei de 1 Mai: http://www.ziare.com/social/salariu/1-mai-cum-am-renuntat-la-un-drept-pentru-care-s-a-luptat-pana-la-moarte-interviu-1296613. Tema sa favorita, ca a tuturor comunistilor: lupta de calsa. Cum s-au luptat, cum au murit, cum au fost calcati in picioare, cum li s-au incalcat drepturile, cat de rau le-a fost, cat de rai au fost exploatatorii cu ei si vai, si aoleu, si tot asa. Despre cine era vorba? Despre Federatiile sindicale din America care promovau ziua de munca de 8 ore. Lasam la o parte faptul ca articolul se abate de la realitatea istorica, doar istoria este o minciuna pe care nimeni nu o contesta, dupa cum spunea Napoleon, o inregistrare mai aproape de adevar despre Ziua Muncii gasiti aici: http://en.wikipedia.org/wiki/International_Workers%27_Day . Problema mare in Europa zilei de azi este reducerea oricarei actiuni sociale la lupta de clasa. Chiar atat de redusi mintal au ajuns politicienii ca nu mai pot transmite nici un alt mesaj? Chiar atat de redusi mintal am ajuns cu totii ca acceptam aceasta otrava ce ne este scuipata cu orice prilej? Cat o sa mai mearga si cat o sa mai putem intinde de un eleastic deja uzat? Cand lucrurile vor plezni cei care canta acum oda luptei de clasa vor incepe sa cate orice altceva ce va fi la moda, orice altceva ce se va cere, orice va asculta bizonul. De ce publica ziarele mizerii comuniste pline de ura la adresa societatii in ansamblu? Credeti ca societatea va fi mai buna cand vom ajunge toti saraci? Cine o sa iti mai dea de lucru oligofren comunist ce urli impotriva claselor sociale? Statul? Cand vor dispare clasele sociale va dispare si statul. Nu mai vrei sa muncesti? Cine te tine? Intra intr-o manastire si stai acolo izolat de societate, nimeni nu te va obliga sa muncesti. Intra intr-un azil de nebuni, poate iti gasesc un leac si stopam raspandirea ciumei in societate. E foarte buna libertatea de exprimare, este cea mai mareata inventie a lumii moderne. Capacitatea individului de a filtra conceptele ce ii sunt servite pe tava este insa mult diminuata, individul nu isi mai intelege interesul si nu isi mai imagineaza consecintele actiunilor pesonale asupra viitorului societatii. Cum facem sa ne gandim mai bine la viitor, deasupra cliseelor comuniste, facand o analiza reala a faptelor si implicatiilor lor?