Tag Archives: politica

Romania

Un referendum, doua referendumuri

Un referendum, pe orice tema ar fi el, nu este o idee rea! De ce? Pentru ca, (daca nu ma credeti, vedeti DEX) referendumul este o consultare directă a cetățenilor, chemați să se pronunțe, prin vot, asupra unui proiect de lege de o deosebită importanță pentru stat sau asupra unor probleme de interes general. Adica referendumul este calea prin care cetatenii pot participa direct la constituirea unor decizii care influenteaza direct functionarea statului. E bine, foarte bine.

Acum intrebarea este de ce seamana atat de mult situatia din SUA cu sitatia din Romania. In SUA tocmai au fost alegeri, pentru presedinte, a iesit Trump. In Romania au fost alegeri, pentru parlament, a iesit PSD-ul. In SUA, o parte a electoratului este nemultumita. Organizeaza proteste si tot felul de miscari stupide, ignorand faptul ca democratia inseamna si sa apreciezi si sa respecti parerea celorlalti. Si in Romania o parte a electoratului este nemultumita. Si ei organizeaza miscari de strada, scriu articole si apar pe la televizor. In SUA prostituatele care isi arata curul la televizor pentru bani, sustinute de pestii lor din media, emit opinii si se baga neinvitate pe gatul oamenilor. In Romania situatia este mai complicata, aici lumea are un pic de creier, e mai complicat, sa vedem de ce.

Iata ce scrie la noi un om care in sinea lui crede ca e destept si care a reusit cumva sa ne pacaleasca pana la un punct pe noi toti: “Poporul român n-a ales parlamentul ăsta de hoți, nici guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți” (a se vedea http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/mircea-cartarescu–poporul-roman-n-a-ales-parlamentul-asta-de-hoti–nici-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-si-semi-analfabeti-438945). Prietene, te inseli. Abia au fost alegeri, poporul a ales parlamentul ala de hoti si in consecinta si guvernul asta de semi-oligofreni si semi-analfabeti. Nu conteaza ca nu iti place tie semi-prostule, asta este situatia, oamenii au votat, oamenii au ales, trebuie sa respecti asta, asta este democratia, ce zici, iti poate intra asta in tartacuta? Nici mie nu imi place ca a iesit PSD-ul, nici mie nu imi place ca avem un guvern de semi-oligofreni, dar asta e! Iar mint, avem un guvern de oligofreni, nu semi-oligofreni. Si sa iti mai povestesc ceva, tartacuta. Nu esti nicicum destept daca nu poti sa il intelegi pe cel de langa tine. Cel de langa tine, prost sau destept cum o fi el, conteaza pe tine sa ii intelegi motivele si sa il convingi ca greseste, sa il educi acolo unde are nevoie si sa il asculti acolo unde nu are nevoie de educatie.

Normal ca numai un popor oligofren ar vota un partid care este condus de un infractor. Condamnat! Nu vorbe, condamnat! Si mai are si alte procese, urmeaza! E normal sa avem un guvern de oligofreni la un popor de oligofreni. Si credeti ca daca iesea alt partid aveam un guvern mai competent? Nu, tot un guvern de oligofreni aveam, caci… popor oligofren, guvern oligofren, nu ai ce sa-i faci.

Acum, despre referendum: presedintele Iohannis vrea sa organizeze un referendum pe teme anticoruptie: http://www.mediafax.ro/politic/presedintele-iohannis-a-declansat-procedura-privind-organizarea-unui-referendum-pe-tema-continuarii-luptei-impotriva-coruptiei-si-asigurarii-integritatii-functiei-publice-16110041 . E bine, e foarte bine legatura dintre popor si presedinte trebuie sa fie stransa, sa joace in aceeasi echipa. Dar presedintele ignora faptul ca poporul nu joaca in aceeasi echipa cu el. Chestia cu gratierea nu e noua, sunt multi, inclusiv mai multe ONG-uri care militeaza de mult pentru o noua gratiere colectiva. In Romania sunt intre 30000 si 40000 de detinuti, sa zicem 30000, ca sa nu parem disperati. Astia au si ei familii, prieteni, cunostinte, si acestia din urma vor fi foarte motivati sa voteze pentru gratiere si isi vor scoate la vot vecinii, rudele si dusmanii. Sa mai punem la socoteala si disciplinatul electorat PSD, prostii si idiotii, plus cele cateva ONG-uri si simpatizantii acestora. Pai presedintele pierde clar acest referendum, nu prea e nici o indoiala. Poate sa se dea unul sau altul cu curul de pamant pana li se invineteste, poate sa fie el intelectualul intelectualilor, castigator de premiul Nobel pentru intelectualitate intelectuala intelectualizata intelectual, parerea lui nu o sa conteze nici cat negru sub unghie in momentul in care o sa iasa Dragnea sa anunte ca mor oamenii in puscarii, ca sunt copii care isi asteapta mama acasa, ca detinutii sunt condamnati pe nedrept, ca Basescu a bagat personal pe toata lumea in puscarie. Eu nu as fi facut referendum, ce faci daca nu iti convine rezultatul nene presedinte? Sa zicem ca iese la referendum ca poporul isi doreste coruptie, ca poporul isi doreste sa dai drumul infractorilor inapoi in sanul sau. Ce faci, ai dat o lovitura grava justitiei? Ai dat! Dar daca iese ca poporului ii place coruptia ce faci, dezincriminezi actele de coruptie, modifici legea sa fie spaga legala, traficul de influenta premiat si trucarea licitatiilor recomandata? Pai daca poporul asta vrea, asta ar trebui sa faci, nu? Caci poporul a votat si poporul e suveran!

Unele intrebari ar fi mai bine sa ramana fara raspuns, caci raspunsul s-ar putea sa nu ne placa si, mai rau decat atat s-ar putea sa ne faca de ras in lumea intreaga!

Spuneam la inceput de SUA si de Trump. Punem pariu ca oamenii, poporul american sunt mai fericiti acum decat anul trecut? Punem pariu ca Trump se va tine de cuvant mai mult decat Obama? Punem pariu ca de aia a iesit si PSD-ul?

America

Frumos visul american, dar…

Asa cum ne asteptam Donald Trump a castigat pana la urma alegerile din SUA, asta nu inseamna ca va fi neaparat si presedinte. Oricum, precum spuneam cu ceva vreme in urma, ar fi fost cumplit sa castige Hillary Clinton, indiferent de ca trambiteaza presa socialista din toata lumea. Si ca veni vorba de presa, ati observat schimbarea totala de directie a extrem de onestilor ziaristi damboviteni? In decurs de 4-5 ore au trecut cu arme si bagaje din tabara de sustinatori-dezinformatori-perietori ai lui Clinton in tabara de lingusitori ai lui Trump. Dezgustator, lipsa totala de coloana vertebrala, dar nici nu ne asteptam mai mult, sa fim seriosi. Nu despre asta vroiam sa scriu, doar notam, in naivitatea mea credeam ca sunt prosti, acum constat ca avem de fapt niste ziaristi hoti.

O mica nota despre sintagma “ar fi fost cumplit sa castige Hillary Clinton”. Unii ar putea spune ca este o remarca sexista. Sunt prosti, ar trebui sa taca. Presedintele trebuie sa indeplineasca cateva conditii cumulative care privesc caracterul sau printre care onestitate, respect (pentru cetatean), umilinta (fata de natiune), luciditate, atasament fata valorile nationale si alte multe dintre care unele excentrice sau blamate de societatea contemporana. Hillary Clinton nu indeplineste niciuna dintre aceste conditii, spre deosebire de sotul ei care probabil a fost unul dintre cei mai mari presedinti americani. Ah, o secunda, nici Donald Trump nu indeplineste toate aceste conditii, sau nu le indeplineste in totalitate. Dar avem o conjuntura favorabila lui Trump, sa discutam un pic despre asta.

Evident, lumea a votat masiv impotriva lui Clinton, altfel nu ajungea Trump presedinte in vecii vecilor. Cam cum am ales noi presedintele votand impotriva lui Ponta, cam asa au facut si ei. Sa speram ca nu o sa pice din lac in put, asa cum am facut noi. Indiferent de motivatia votului, cetateanul american a jucat o carte interesanta, caci Donald Trump nu a oferit garantii, nu a avut atuuri, a fost bataia de joc a presei, a ajuns carpa de sters pe jos a Internetului, dar a dat dovada de un bun simt pe care Clinton nu l-a aratat. Nu a sfidat, nu a dat peste nas, nu a mintit evident si nu a apasat prea tare pe pedala fricii. Nu a apelat la prostie prea mult, nu a fost mai demagog decat Clinton si asta probabil a dat bine. Ma rog, nu s-a comportat prea inteligent, dar putem sa ne gandim ca e doar prost nu si rau intentionat.

Este insa si un alt aspect pe care ar trebui sa il luam in seama. Lumea s-a cam plictisit peste tot de tembelismele socialiste. Guvernarea socialista vine cu niste costuri pentru cetatean, concretizate in impozite mai mari, taxe mai numeroase, scaderea veniturilor si a calitatii vietii, si da, alterarea compozitiei sociale, atat datorita imigratiei cat si datorita conditiilor economice, de scolarizare si a presiunii media. Ceea ce se petrece cu imigratia in Europa se petrece la un nivel mai scazut si in America, si asta va duce, daca nu suntem atenti la saracie si in ultima instanta la razboaie civile, razboaie ce vor fi alimentate de falimentele statelor. Apocaliptic, nu? Mda, din nefericire, va fi, asteptati, vedeti si trageti concluzii. Ma rog, poate ne vindecam odata de plaga socialismului, altfel nu mai dureaza mult. Nivelul de trai in Europa se deterioreaza pe zi ce trece, cu cauze pe care guvernele le ascund cu dibacie si violenta, promovand legi direct indreptate impotriva intereselor cetateanului si a libertatilor sale.

Sunt curios daca Trump o sa faca ceva din ceea ce a promis. Probabil ca nu, probabil ca nu va reusi sau poate ca nici nu isi propune. In plus nici Clinton nu ar fi pus in practica aberatiile pe care le striga in gura mare (a place for everyone, economy for everyone, Americans inherently racist and so on).Presedintele are rolul lui, sa serveasca natiunea si nici unul din astia doi nu pare capabil de asa ceva. Pana una-alta sa ne bucuram pentru Trump si pentru Americani.

Sfarsit

Despre cum sa ne dam singuri cu…

Din SUA primim o stire prosteasca, dar oarecum asteptata: Partidul Republican a hotarat sa isi faulteze propriul candidat mai mult decat pana acum, mai direct decat era cazul si mai subtil decat merita electoratul: http://www.mediafax.ro/externe/evan-mcmullin-un-consultant-politic-republican-candideaza-ca-independent-la-presedintia-sua-15554405 . Pe scurt, un alt membru al Partidului Republican a decis sa candideze la functia de presedinte, evident nu o pote face din partea PR, pentru ca acestia au alt candidat, asa ca s-a hotarat sa candideze independent. Independent, dar romaneste, pe spinarea electoratului Republican, astfel incat sa favorizeze candidatul democrat, caci pericolul sa castige candidatul propriu e prea mare.

Motivatia sa este stupida, in esenta nu ii convine candidatul republican si crede ca e mai destept, ca poate face mai mult, ca republicanii dezamagiti (atentie, nu electoratul dezamagit, ci republicanii dezamagiti) il vor vota si asa mai departe. Acum, sistemul de vot american nu ii da nici o sansa, asta e clar, dar in aceeasi masura sistemul de vot american ii permite sa fure din voturile candidatului desemnat. Nu e corect, e clar ca inseamna blat cu adversarul, dar pana la urma pare sustinut de partid, care nu s-a delimitat de el, nu l-a exclus (asa cum s-ar fi intamplat in orice partid), nu si-a sustinut propriul candidat impotriva tuturor, asa cum se cuvenea. In fine, viitorul apropiat ne va dovedi cate parale face si cat este de apreciat de electoratul republican, ceea ce este insa de notat este absurdul situatiei, interesul personal care trece inaintea interesului partidului, orgoliul nemasurat care dezbina oameni si schilodeste politici.

Asta nu este tot. SUA au in esenta aproximativ trei sute douazeci de milioane de locuitori (foarte neclar numarul exact, o mare tampenie si aici) si din aceste trei sute douazeci de milioane s-au gasit sa candideze doi tampiti si un oligofren. Nu mai existau in SUA alti oameni, inregimentati politic sau nu, care sa candideze, care sa fie mai adecvati pentru postul de presedinte decat mascaricii astia doi. Trei acum. Ca iese unul sau altul pentru mine e tot una, pentru SUA nu. Lumea crede ca imi place de Trump. Nu imi place atat de mult, e prostut, dar nu imi place deloc de Clinton, e si proasta si mincinoasa, si orgolioasa si fara coloana, total opus fata de sotul ei. Bill Clinton a fost ultimul presedinte cu creier, ma intreb cum de nevasta-sa e atat de diferita. Sincer, poate Trump nu ar fi cel mai bun presedinte pentru SUA, sigur nu este, dar Clinton o sa fie un dezastru, si nu e vorba de un sughit, pe termen lung e vorba de faliment, de miscari civile si de arsenal nuclear cazut pe mana cui nu trebuie. Cam asta este miza, nu vize pentru cativa mexicani, nu un gard la granita cu Mexicul, pe care oricum si democratii il au in vedere, numai ca nu guita asa de tare. Nasol, viitorul marilor state pare sumbru, o sa fie rau, dar sa speram ca alte tari se vor ridica si vor reusi sa tina omenirea pe linia de plutire.

Religie

Turcia vs. UE

Cancelarul austriac a solicitat Uniunii Europene să încheie negocierile de aderare a Turciei la Blocul Comunitar: http://www.mediafax.ro/externe/cancelarul-austriei-cere-uniunii-europene-sa-incheie-negocierile-de-aderare-a-turciei-la-blocul-comunitar-15550258 . De la bun inceput intrebarea fost: Ce sa caute Turcia in UE? Cum stia toata lumea, cum a scris de multa vreme presa, ma rog, o parte a presei, Turcia este o tara interesanta, cu o cultura veche si cu o religie raspandita, practicata si importanta pentru turci, o tara care inca tine la istoria indepartata si care pretuieste mai mult decat noi anumite traditii. Deci, pe scurt, turcii sunt OK, dar sunt diferiti de noi. Ce surpriza!

Mustafa Kemal Atatürk a fost un ofiter in armata turca, care a trait intre 19 mai 1881 si 10 noiembrie 1938. A fost primul presedinte al Turciei si “Atatürk” inseamna “tatal turcilor” un nume interzis prin lege oricarui turc in a-l mai purta. Wow! Tare, nu? Stiti de ce? Pentru ca inainte de Primul Razboi Mondial Turcia nu exista. Exista Imperiul Otoman, dar teapa, Imperiul Otoman a mancat bataie in Primul Raboi. Armata a stabilit un guvern provizoriu si, sub conducerea lui Atatürk a purtat un razboi de independenta, impotriva Puterilor Aliate sa fie clar, adica, in principal, impotriva Imperiului Britanic, Republicii Franceza, Italiei, Japoniei, Belgia, Grecia si altii mai marunti. Si ce sa vezi, turcii au castigat, surprinzator, dar au castigat. Ce-i mai surprinzator abia acum urmeaza: Atatürk nu s-a inscaunat un nou tip de sultan ci, impreuna cu guvernul pe care il conducea, a stabilit un program de reforme politice, economice si culturale din care a rezultat Turcia moderna, laica si puternica. Nu cred ca a fost usor, a facut mii de scoli (educatie, ce ziceti de asta), a dat drepturi politice egale femeilor, a scazut impozitele (hah? da’ de asta ce ziceti) si alte chestii de genul care par prostii pentru politicienii europeni dar care in esenta cladesc natiuni. Ah, da, si a insistat pe identitatea turca. Identitate si uniune pentru toti turcii. Identitate in primul rand. Fosrte important.

Bun, si a iesit Turcia moderna. Tot timpul asta in care Atatürk a muncit Europa se uita tampita cum o Turcie puternica se nastea. De frica, atentie, numai de frica, dupa multi ani, Europa s-a gandit sa integreze Turcia. Proasta idee, pentru ca mostenirea lui Atatürk era inca foarte vie la acea vreme. Numai ca Atatürk nu era prost, ii stia pe turci si isi cunostea opera. Ca urmare statul turc nu a fost o copie a statelor europene, a fost gandit intr-un anumit fel si probabil ca ar fi functionat bine daca nu si-ar fi bagat coada (ca sa nu zic altceva) Europa. Statul turc avea un mecanism intern care ii mentinea stabilitatea si coeziunea: armata turca. Si multa vreme armata turca a fost puternica si fidela lui Atatürk si si-a facut datoria si totul a mers de minune. Si apoi si-a bagat coada Europa si in buna masura si America si acum Turcia a cazut in plasa unui nou tip de sultan. Cand coeziunea armatei a scazut, cand prezenta ei in guvern a fost inlocuita de o marioneta politica, in clipa in care armata a fost mancata de religie si de politica, un nou tip de sultan, un dictator a aparut in Turcia. Lovitura de stat esuata era pentru mentinerea statului laic, pentru mentinerea democratiei si nu pentru distrugerea ei. A fost pentru cinstirea memoriei lui Atatürk si nu pentru abaterea de la principiile sale.

Si, ca de obicei, Europa nu este in stare sa faca nimic, nu este in stare sa gandeasca, nu este in stare sa actioneze. SUA, surprinzator, se balbaie si mai tare. Cam atat despre asta, si de acesta data Eurpa se misca greu, face jocul unui dictator, lasa un stat islamic sa se dezvolte la granitele sale, provoaca cu inconstienta instabilitate in regiune. Nasol, pacat ca e asa de mic Pamantul!

Romania

Faraonul isi face stat

Citeam zilele trecute un articol despre anumite declaratii ale presedintelui faraon care in mare au fost ignorate complet de presa noastra. Articolul se gaseste aici: http://www.mediafax.ro/politic/iohannis-nu-voi-ramane-un-simplu-spectator-in-cazul-numirilor-in-justitie-15083585 . La inceput nu mi-am dat seama ca presedintele iar bate campii, lucrurile pareau aproape OK, cand mi-a sarit in ochi urmatoarea fraza: “Voi acţiona, în virtutea atribuţiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce priveşte întărirea statului de drept, independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie este ferm continuat şi că …“. Stati un pic, sa citim dincolo de lozinci: “in virtutea atributiilor ce imi revin… a ma asigura… independenta justitiei”. Pai fratilor, de cand are presedintele atributii privind independenta justitiei, in sensul numirilor in functiile de conducere din CSM? PAi nu, CSM este garantul independentei justitiei. A, ca presedintele poate sa le dea peste labe politicienilor care trag sfori e altceva, Traian Basescu a excelat la asta, dar faraonul pare sa isi doreasca sa numeasca el ce si cum pe la CSM (si pe la DNA, si pe la ICCJ si prin alte parti). Pai nu, am verificat, presedintele nu numeste nimic la CSM, din contra, presedintele trebuie sa stea departe de CSM, caci asa merg lucrurile in statul de drept, puterile sunt delimitate si coopereaza, nu se subordoneaza. Asta doar daca careva, un parlit care oricum are probleme cu justitia, nu se viseaza faraon si isi doreste, nu-i asa, o justitie faraonica! :)

Romania

Stat degeaba

E ca intr-o piesa de teatru scrisa de un nebun si jucata de oligofreni. Cei care trebuie sa apere institutiile statului in interesul cetateanului fac exact pe dos, incearca sa le distruga din temelii de dragul unui Varan puscarias.

Sa presupunem urmatorul scenariu: Nea Ion, care nu are nici dupa ce bea apa, nu isi plateste amenzile, datoriile catre stat sau terti, sau, mai simplu, nu isi plateste impozitele la casa care sta sa se darame. Creditorul il da in judecata si obtine executarea silita. Ce se intampla mai departe? Pai fie executorul are ce valorifica, fie ii ia casa lui nea Ion si nea Ion ramane in strada. Exista vreo imprejurare in care nea Ion poate sa ramana in casa? Nu! In conceptia parlamentarilor nostri insa nu toti suntem egali in fata legii. Daca ai legatura cu Varanul securist si borfas, pana si presedintele care se viseaza faraon iti sare in aparare. Justitia nu mai conteaza. Primul ministru, care, culmea, nu pare pana la urma om rau ci numai stangaci sau prostut (depinde de unde privesti), este chemat sa dea explicatii pentru actiunile corecte pe care unitati din lantul de guvernare, in sfarsit, le executa. De cine este chemat la explicatii? Tocmai de borfasii care ii apara pe cei ca Varanul, Voicu si toti ceilalti penali.

O mica nota privind libertatea de exprimare. Ceea ce fac Antenele nu este libertate de exprimare. Este fix opusul! Libertatea de exprimare implica notiunea de adevar, ceea ce Antenele nu au facut niciodata. Si atunci ce au facut Antenele? Au aruncat balele Varanului pe sticla, atat si nimic mai mult!

Sa vorbim un pic de presedinte. De ce e atat de inversunat sa il sustina pe Varan? Pai nu ajungea el in vecii vecilor presedinte fara antene. Nu pentru ca l-ar fi sustinut, caci vioara intai a fost Ponta, ci pentru ca nu au spus despre el ceea ce ar fi trebuit sa spuna. Minciuna prin omisiune. Au jucat la doua capete. Bun, a iesit presedinte, lumea i-a facut in ciuda lui Ponta, ca de obicei ne-am fript. Basescu a spus ca Iohannis e mai rau ca Ponta. A avut dreptate. Cred ca e cel mai rau presedinte pe care l-a avut Romania, si nu il exclud de aici pe Ion Iliescu. Nici unul dintre ceilalti presedinti nu s-au visat faraoni. Asta e primul. Dumnezeu sa ne fereasca de nebunia prostului. Ah, stai ca eu sunt ateu….

UE

Esecul Europei sociale (8)

Asa cum anuntam in articolul trecut anii ’60 (si ’70) au fot in Europa cel putin plin de evenimente in toate domeniile, dar cel mai importante cred ca au fost transformarile sociale. Europa nu era nici macar la acea vreme deconectata de lume, asa ca evenimente notabile din exterior aveau ecouri puternice in Europa si invers, si Europa a nascut ceva valuri in lumea intreaga.

Un eveniment neplacut care a bulversat intreaga lume a fost construirea zidului Berlinului in 1961. Sincer, privind in urma este greu de inteles rationamentul de o imbecilitate pura care a dus la construtia lui. Bineinteles, cetatenii Berlinului de Est nu apreciau pozitiv comunismul introdus de Armata Rosie si isi incercau norocul in Vestul decadent si putred. Nu trebuie uitat faptul ca Berlinul de Vest era oarecum in mijlocul RDG-uluis si pastra oarecum vie speranta reintregirii Germaniei. Incarcatura emotionala trebuie sa fi fost sfasietoare, bine macar ca prin alte parti lucrurile stateau un pic altfel.

Prin 1962 Europa s-a trezit ca vrea politica comuna in agricultura. Cat de bine a fost gandita se vede azi, mai toti micii producatori inchizand pravalia. La inceput a fost insa mai bine, mult mai bine, agricultorii avand pentru prima data o piata reglementata (ceea ce, culmea, le-a facut placere la vremea respectiva) si in consecinta un pret cunoscut pentru productia lor. Si agricultura a luat avant, Europa trezindu-se in scurt timp cu supraproductie, supraproductie care a inceput sa deranjeze “autoritatili” socialiste care au inceput sa calce frana, nenorocind o buna parte a agricultorilor (asta prin anii ’90 si dupa). Ce mai conta, prin 1963 s-a imput trupa Beatles, oamenii aveau ce manca la un pret foarte bun, agricultura nu mai prezenta un subiect de controversa.

Dar 1963 nu inseamna numai Beatles. Pentru fanii UE 1963 e un fel de anul zero, caci in 1963 UE a semnat primul sau mare tratat international. Ce sa faca? Sa arunce niste bani pe fereastra, sub forma de asistenta pentru fostele colonii europene. Sigur, teritoriile respective nu o duc acum mult mai bine decat atunci, deci banii investiti nu au adus rezultate pozitive, dar cui ii pasa? Europa (de Vest) trecea printr-o perioada de inflorire economica, impozitele erau mici, cetatenii erau fericiti si, pentru prima data in istoria Europei, isi permiteau un standard de viata care a adus dupa sine, pentru urmatoarele aproape cincizeci de ani, in Europa ( de Vest) notiunea de civilizatie. Caci, istoria o arata, cetatenii lipsiti de griji materiale isi pot permite sa se gandeasca la mai mult decat ziua de maine, construind, pentru fiecare si prin fiecare, civilizatia.

Nu toata lumea era insa fericita, caci URSS-ul, cu ajutorul unora dintre membrii pactului de la Varsovia, intra cu tancurile in Praga, terminand Primavara de la Praga, experienta pe care cehoslovacii pareau pregatiti sa o traiasca intens. Cehoslovacia a fost ocupata atunci de aproximativ sase sute de mii de soldati straini, calcand in bocanci idealurile cetatenilor. Istoria se cunoaste, efectele sociale inca mai bantuie Europa si acum, pacat ca politicienii nu sunt fortati sa invete istoria, Europa ar fi un loc mult mai bun de trait.

— va urma —

Porc

Comunistii nu se lasa!

Legea defaimarii sustinuta de penalul Dragnea ne trimite inapoi in epoca lui Ceausescu, atunci cand nu aveai voie sa spui nimic de “tovarasul iubit” ca ajungeai la bulau. Ca Dragnea nu are pic de creier nu e ceva nou, dar e surprinzatoare sustinearea pe care unii dintre colegii sai i-o arata. Hai sa vedem ce inseamna sa defaimezi. Conform DEX: “A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva; a ponegri, a calomnia”. Din definitie se observa ca valoarea de adevar a comunicarii nu este in nici un fel luata in calcul, conteaza numai daca ceea ce spui este “rau” sau “bine”. De exemplu daca spui “Dragnea este oligofren” este defaimare, indiferent daca este adevarat sau nu. Si pentru ca nimeni nu vrea sa il trimita pe Dragnea la un test medical ca sa vedem daca afirmatia este adevarata sau nu, inseamna ca automat autorul afirmatiei o sa suporte rigorile legii, oricare ar fi ele, caci deocamdata nu e prea clar.

E clar ca legea este facuta pentru a aduce mai repede ideile poporului condus in linie cu ideile conducatorilor, urati, nu iubiti ca alta data. Nu-i multumit careva de ce ai spus -> defaimare! Ai defaimat o persoana? Amenda! Ai defaimat o persoana identificabila cu un grup? Amenta de trei ori si ceva mai mare! Ca asa s-a gandit un oligofren ca e bine.

Lucrurile sunt mai complicate decat reducerea comunicarii la plata unor amenzi. Sa zice ca cineva scrie pe un blog sau intr-un ziar urmatoarea fraza: “Toti oamenii fara un picior alearga mai incet decat cei cu doua picioare si deci nu pot participa la intreceri alaturi de acestia”. Valoarea de adevar este evidenta. Ai numai un picior alergi mai incet, nu cred ca se indoieste nimeni de acest adevar. Dar… te-au referit la un grup de oameni, oamenii care nu au decat un picior. Ai vorbit rau de ei, ai spus ca alearga mai incet. I-ai discriminat, caci ai spus ca nu pot alerga alaturi de cei cu doua picioare. Si uite asa ai incalcat vreo trei legi in Romania zilei de azi si te poti alege cu amenzi cumulate de pana la o jumatate de milion de lei noi. Ca asa a vrut un oligofren! Complicatia vine din lipsa responsabilitatii fata de continutul comunicarii si din accentul pus excesiv pe forma comunicarii. Idiotii nu inteleg ce li se spune si retin numai nuantele care le patineaza pe cerebel. “M-ai facut grasa!”. “M-ai facut cioara“. “Nu m-ai lasat sa intru“. Poate chiar esti grasa. Poate chiar te comporti ca o cioara. Poate chiar nu ai ce cauta acolo.

Astept cu interes ziua in care un partid va propune o lege care sa pedepseasca minciuna. Ar fi in sfarsit foarte liniste, caci politicienii nu ar mai avea voie sa deschida gura!

Romania

Platiti voi mai mult ca sa furam noi mai mult

O tragedie in desfasurare in Romania este lipsa unui partid de dreapta, sau centru-dreapta, ceva pe acolo. Avem unul care se declara de centru-dreapta (PNL) dar sper sa isi schimbe pretentia asta absurda cat mai repede pentru ca este un partid mai comunist decat PSD-ul si arunca o umbra urata asupra notiunii de partid de doctrina liberala. Ce s-au gandit ei PNL-istii, sa ia niste bani de la buget si ca sa nu bagam de seama furtisagul, sa fim fortat partasi la el, ca daca nu platim! Uite aici: http://www.mediafax.ro/social/pnl-pacientii-care-refuza-programele-de-preventie-risca-sa-suporte-costurile-tratamentelor-15044306 . Deci PNL-istii lu’ Peste Prajit s-au gandit sa ia 10% din bugetul Sanatatii, sa mai infiinteze o agentie, sa ne inregimenteze pe noi intr-un program dubios si daca nu suntem de acord sa nu mai beneficiem de asistenta medicala (gratuita). Pai sa nu le spargi capul? Stiti cine are dreptul moral la asistenta medicala gratuita? Cei care participa net pozitiv la bugetul de stat. Stiti cine are dreptul legal la asistenta medicala gratuita? Cei asigurati si cei coasigurati. Stiti cine are dreptul legal la asistenta medicala de urgenta gratuita? Toata lumea, asa e si corect. Si PNL vrea sa ne fure si asta. Pai cine o mai vota partidul comunist PNL e o mare bovina!

O zi buna si voua!

UE

Esecul Europei sociale (7)

Pe 25 martie 1957 a fost semnat Tratatul de la Roma, desi, intre noi fie vorba, la vremea aceea nu se numea asa. Se numea fix “Tratat de instituire a Comunității Economice Europene”. Aceasta denumire a fost “amendata” ulterior (prin tratatul de la Maastricht) eliminand cuvantul “economice” din titulatura si punand bazele monstruozitatii suprastatale pe care toti o iubim, ma rog cel putin eu, UE. Da, sunt un fan al ideii de Uniune Europeana, desi muuulte amendamente ar trebui aduse organizarii si functionarii UE, ca sa isi schimbe statutul din povara pentru cetatean in ajutor pentru cetatean, asa cum ar trebui ea de fapt sa fie.

Si pentru ca am adus vorba despre cetateni sa vedem ce impact a avut Tratatul de la Roma, la inceputul anilor ’60, asupra omului de rand, omul care a avut norocul sa se nasca intr-una dintre tarile semnatare: Franța, Germania de Vest, Olanda, Italia, Belgia sau Luxemburg. Pai imediat nu a avut nici un impact pentru ca masurile pe care le presupunea au venit gradat, mai ales ca in anul urmator (1958) se semna tot la Roma si tratatul de infiintare al CEEA. Insa cand in sfarst statele au inceput sa se miste, cel putin la nivel teoretic, scaderea sau eliminarea tarifelor vamale a inceput sa fie simtita si de cetatean, atat prin noi locuri de munca cat si prin un nivel de trai mai bun, care oricum trebuie sa fi fost incomparabil mai bun decat cel din timpul razboiului, razboi care de abia se incheiase de vreo cinsprezece ani si care oricum luase o fata rece si apasatoare. Din punctul de vedere al cetateanului Tratatul de la Roma elimina potentialele diferente dintre state, initial din punct de vedere economic, dar ulterior cu impact social major. O piata comuna insemna de fapt si construirea unei comunitati europene, comunitate privita ca societate civila, nu altfel. Societate civila diferita de suma societatilor civile a statelor componente, pentru ca prin crearea pietei comune statele au renuntat si mai mult la bucati din suveranitatea lor. Oamenii nu au fost constienti destula vreme de faptul ca nu mai sunt stapani la ei acasa, pentru ca atata vreme cat lucrurile merg bine nimeni nu isi pune probleme si intrebari incomode, e in firea umana. Dar functionarea pietii economice europene comune implica mecanisme suprastatale, altfel daca fiecare stat face ce il taie capul piata comuna nu poate functiona. Ca urmare statul nu mai controleaza direct bucata de piata de care era inainte responsabil, ba din contra, statul devenit comparabil, daca vreti egal, cu toate celelalte state in raport cu bucatile de piata la care cetatenii sai aveau acces. Si asa s-au format entitati suprastatale care au tot evoluat, scapand de sub controlul direct al cetateanului, al societatii daca vreti. La vremea aceea cetateanului nu prea ii pasa, nu te intereseaza prea mult o chestiune in esenta buna, de progres economic daca stai cu inima stransa ca oricand poate izbucni un nou razboi. Dar statul nu mai da inapoi ceea ce a castigat in momente de criza, aici e problema. Si lucruri interesante se vor intampla in urmatorul deceniu…

— va urma –