Tag Archives: lene

Porc

Mintiti poporul cu televizorul!

Ei bine, nu numai cu televizorul (televiziunea) ci chiar cu toate categoriile de presa. Statisticile isi fac loc pe prima pagina, de obicei la momente bine alese, cu formulari mestesugit si esantioane de informatie “semnificativa” pentru subiectul respectiv. Saptamana asta am avut parte de doua statistici interesante: http://www.zf.ro/zf-24/o-statistica-ascunsa-iese-acum-la-iveala-somajul-in-randul-tinerilor-din-romania-mai-mare-decat-media-din-statele-uniunii-europene-14597696 si http://www.mediafax.ro/social/studiu-romanii-lucreaza-cel-mai-mult-din-ue-pe-parcursul-unei-saptamani-14601292 . Pe scurt una spune ca avem (prea) multi tineri someri, cealalta spuna ca muncim (prea) mult. Nu este nici o noutate, stiam ca tinerii intalnesc dificultati serioase la angajare, desi angajatorii cauta cu disperare tineri competenti pentru ocuparea unor posturi mai bine sau mai rau platite. Sistemul de invatamant si sistemul de asistenta sociala lasa tinerii cu zero sanse de angajare. Ca muncim prea mult nu e adevarat, dupa parerea mea nu muncim destul si nici nu avem un mediu economic util in care sa ne valorificam munca. Nu asta este important, dar imi aduc aminte de perioada de dinainte de februarie 2000 cand se spunea ca introducerea saptamanii de lucru de treizeci si cinci de ore in Franta va duce la reducerea somajului. Nu a redus somajul, a dus fix la cresterea lui, dar nu asta e important, important este ca statistiti de acelasi fel cu cele prezentate in cele doua articole apareau in presa franceza a vremii, popularizand si justificand viitoarele miscari ale guvernului. Au trecut cincisprezece ani de atunci, masura a dus la impozite marite si saracie, dar guvernele socialiste atat de iubite in Franta mentin cu incapatanare aceasta politica de treizeci si cinci de ore. Data fiind situatia de pe piata muncii din Romania, aparitia celor doua sondaje ma face sa ma tem de viitoare initiative guvernamentale pe piata muncii. Sa ma tem si sa incerc sa ma pun la adapost.

Ajutor social

Harnicia la ea acasa

Am mai vorbit si cu alte ocazii despre comuna Dangeni, judetul Botosani (http://adevarul.ro/locale/botosani/satul-puturosilor-localitatea-botosani-oamenii-prefera-moara-foame-decat-munceasca-1_54846c48448e03c0fd8b4eb8/index.html). Este localitatea aceea care se remarca printr-un primar harnic si lucid si prin locuitori asa cum sunt in toate satele romanesti, si mai buni, si mai rai, si mai veseli, si mai tristi, dar mai ales lenesi. Articolul citat nu este singurul de acest gen care sa apara in presa noastra in ultima vreme si nu cred ca problema este pusa in mod corect.

Din punctul de vedere al presei, al autorilor articolelor, probabil ca faptul in sine mai pastreaza inca o doza de senzational, suficienta cat sa aduca un plus de cititori ziarului. Dar locuitorilor satului respectiv li se pune in presa nationala o eticheta, eticheta care se lipeste de toti, ca sunt harnici, ca sunt lenesi, si care eticheta nu cred ca se va mai putea dezlipi usor. De ce sa sufere o comuna intreaga din cauza catorva derbedei care sprijina dis-de-dimineata usa carciumilor din sat? Ce angajator o sa mai vrea sa angajeze oameni din acel sat de vreme ce o tara intreaga stie ca in acel sat se gasesc numai oameni lenesi, sau ma rog, cu preponderenta oameni lenesi? Nu cred ca valva creata in jurul acelui loc si a acestui subiect face bine relatiilor de munca din zona si mai ales nu cred ca are vreun suport pentru relansarea economiei locale. Ca o paranteza aici, sa nu uitam ca fiecare betiv este un investitor, iar cu cat gasim mai multi betivi intr-un sat, cu atat mai bine le va merge carciumarilor. Pe langa ineficienta economica si sociala a articolelor majoritatea acestora sunt scrise tendentios, de exemplu articolul citat, inca din titlu, ne anunta ca “oamenii prefera moara foame decat munceasca”, ceea ce, chiar daca lasam la o parte stangacia exprimarii, nu este conform realitatii, chiar in continutul articolului explicandu-se apoi ca de fapt oamenii traiesc din ajutoare sociale si nu mor de foame. Desi moralitatea si justetea acordarii de ajutoare sociale este intens dezbatuta, a trai din ajutoare nu inseamna sa mori de foame si, mai mult, nu reprezinta nici o rusine in Romania zilelor noastre.

Din punctul de vedere al primarului comunei, locuitorii, intr-adevar, l-au tradat. El, un primar onest, se chinuie sa le gaseasca ceva de lucru, se chinuie sa atraga investitori in zona, face “reclama” locuitorilor iar locuitorii nici macar nu vor sa se prezinte la interviuri. Poate ca intr-adevar, acest fapt, intins probabil de-a lungul mai multor ani a indus in primar un sentiment de frustrare. In loc insa sa se adapteze situatiei primarul trece la amenintari si intentioneaza sa le taie ajutorul social. Cu alte cuvinte, chiar vrea sa ii vada morti de foame. In afara faptului ca isi primejduieste pozitia de primar (cine il mai voteaza la urmatoarele alegeri?), iarasi, nu rezolva in nici un fel greaua situatie economico-sociala creata.

Din punctul de vedere al locuitorilor, pe scurt, e mai bine sa stai, decat sa muncesti. Au dreptate! Daca statul le da ajutoare ca sa stea, de ce sa mai munceasca? Sau, asa cum spunea unul dintre cei intervievati, de ce sa munceasca pe bani putini? Ce, nu e bine sa stai degeaba acasa? Sau sa iti petreci ziua in carciuma? Ba da, e bine. Pai si atunci?

Pai si atunci trebuie schimbata legislatia, trebuie sa renuntam la ajutoarele care incurajeaza nemunca, trebuie sa renuntam la banii aruncati pe fereastra numai pentru a le asigura unor putori un trai linistit in carciuma. De munca se gaseste intotdeauna cate ceva, oriunde in tara. Daca ai bani de bautura normal ca nu mergi la munca, ce patron te plateste ca sa fii vesnic beat? Nici un patron, numai statul isi permite asta, din banii nostri, ai celor ce muncim!