Tag Archives: ales

Parlament

Toti cetatenii sunt egali. Unii cetateni sunt mai egali decat ceilalti.

O societate nu este coerenta, si prin extensie nu poate fi niciodata coerenta, atata timp cat membrii sai, in cazul particular de care vorbim, cetatenii aceluiasi stat, nu se supun toti acelorasi legi si nu “beneficiaza” cu totii de aceleasi drepturi si obligatii. A fost odata ca niciodata vremea in care era normal ca cetatenii sa nu fie egali intre ei, sa existe cetateni mai cu mot, cetateni care beneficiau de efortul global al societatii in interes propriu. De multa vreme insa acest lucru nu mai e la moda, cu mici exceptii. Daca la nivel declarativ cam prim toata Europa se vorbeste de egalitatea in drepturi, egalitate care uneori ia infatisari aberante, cu mult deplasate fara de bunul simt, la nivel legislativ exista categorii de cetateni care dispun de drepturi speciale si pentru care obligatiile sunt un cuvant complicat tiparit in paginile unui dictionar. Exemplele sunt multe, dar cred ca putem vorbi un pic despre imunitatea parlamentara.

In cazul Romaniei, ca si in cazul altor tari, si nu numai europene, imunitatea parlamentara este trecuta in Constitutie, la articolul saptezeci si doi:
Art. 72 – Imunitatea parlamentară
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. (…)
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
Acest articol saptezeci si doi a fost implementat in practica prin mai multe legi si norme de aplicare, si, destul de semnificativ, prin regulamentele Camerei Deputatilor si Senatului, regulamente care, de exemplu in cazul Camerei Deputatilor, prevad:
Art. 191. – Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.
(…)
Art. 195. – Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

Bun, in principiu parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere pentru ideile pe care le exprima, in orice circumstante, pe toata durata mandatului lor. Pe de alta parte, imediat sub aceasta precizare, exista o completare care spune ca parlamentarii nu pot fi trasi la raspundere pentru nici o fapta, oricare ar fi ea, pe toata durata mandatului, cu exceptia cazurilor cand parlamentarul respectiv este repudiat de catre colegii sai sau a facut ceva atat de grav (nu se precizeaza ce) incat organele de ancheta se pot folosi de paragraful trei al articolului saptezeci si doi din constitutie, daca (iarasi daca) aceeasi colegi ai infractorului parlamentar considera de cuvinta sa lase legea sa isi urmeze calea. Sa analizam un pic, inainte de a ne pronunta vehement.

Trebuie spus de la bun inceput ca imunitatea parlamentara nu este chiar o idiotenie, din contra este o conditie necesara pentru functionarea oricarui stat democratic, stat in care puterile trebuie separate pentru chiar buna functionare a statului. Cu alte cuvinte imunitatea parlamentara exista pentru a feri parlamentarii de abuzurile guvernului, ale presedintelui, ale justitiei sau al factorilor politici de alta doctrina. Pare greu de imaginat o situatie in care parlamentarii ar avea de suferit fiind lasati de soarta la discretia celorlalte puteri din stat, de aceea cred ca se cuvine o mica istorioara, cea de la care a plecat totul. Prin 1397 un anume Thomas Haxey, cleric englez, a initiat un document (nu mi-este clar de ce fel) in Parlamentul englez prin care critica modul in care se cheltuiau de catre Regele Richard al II-lea al Angliei banii stransi din nu mai stiu ce taxa. Haxey nu era membru al parlamentului, dar se pare ca era destul de apreciat de care parlamentari, deoarece Parlamentul a adoptat respectivul document, fara sa se gandeasca prea mult la consecinte, pur si simplu pentru ca asa a vrut Haxey. Si pentru ca probabil continea lucruri adevarate, dar sa lasam asta. Regelui nu i-a placut si a hotarat sa ii judece pe cei vinovati pentru tradare. Parlamentul a dat repede inapoi si Regele a dispus atunci o judecata “dreapta” pentru tradare in “beneficiul” lui Thomas Haxey. A fost judecat si condamnat la moarte, nu inainte de a i se confisca averea si de a fi inlaturat din toate functiile. Bun, pentru ca asa a vrut regele. Fiind cleric insa biserica s-a opus, Regele nu a avut ce spune. Asa ca nu a mai fost executat, a ramas insa cu restul de condamnare. Doi ani mai tarziu spre norocul lui Haxey se schimba regele, pleaca Richard al II-lea al Angliei si vine Henry al IV-lea, tot al Angliei. Henry al IV-lea, fie ca era un rege mai intelept, fie pentru ca il simpatiza pe Haxey, a trimis parlamentului un memoriu in care cerea sa ii fie anulata sentinta pronuntata impotriva lui Thomas Haxey deoarece “… era impotriva legii si a practicilor parlamentare….”. In numai cateva randuri avem nu mai putin de patru incalcari grave ale independentei puterilor in stat, abateri de la procesul democratic care nu au ramas fara urmari, deoarece parlamentarii au priceput imediat ca daca de data asta a fost Haxey, data viitoare poate fi oricare dintre ei. Si urmarile de care vorbeam au fost introducerea in Declaratia Drepturilor din 1689, a unor prevederi care aparau in mod expres membrii Parlamentului de orice amestec din afara acestuia, cu privire la actele si dezbaterile la care participa. Lucru bun tinand seama de moravurile vremii, dar mult mai limitat in aplicare decat imunitatea de care beneficiaza parlmentarii astazi. Cu toate acestea se pare ca a fost suficient ca sa asigure functionarea independenta a institutiilor statului pentru foarte multi ani.

Legea scartaie insa acolo unde protejeaza parlmentarul pentru fapte care nu tin activitatea sa parlamentara respectiv “voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Efectele acestei legi se vad imediat daca urmarim cat de greu reuseste DNA sa aresteze cate un parlamentar, chiar daca faptele sunt de o gravitate extrema (grup infractional, mita, trafic de influenta). Si chiar daca ar fi fapte foarte grave de natura penala tot la fel de greu ar fi. Sa presupunem ca un parlamentar isi ia pistolul cu glont din dotare (el are voie, ca e mai cu mot, noi nu avem voie, ca suntem mai fraieri), iese pe strada si incepe sa omoare oameni la intamplare (scenariu foarte putin probabil, dar totusi posibil). In unele state ar primi imediat pedeapsa cu moartea, pedeapsa logica, apreciez eu. In Romania, atata vreme cat este parlamentar si atata vreme cat colegii sai sunt dispusi sa il apere mergand pana in panzele albe, respectivul parlamentar nu pateste absolut nimic. Chiar daca il aresteaza in prima instanta, Ministrul justitiei va informa camera din care respectivul face parte si daca acestia hotarasc ca e bine sa il elibereze, il vor elibera, indiferent de pericolul social pe care il reprezinta. Pe motivul straveziu cum ca arestarea sa ar pune in primejdie activitatea legislativa a tarii respectivul presupus criminal in serie poate sa voteze in continuare legi, sa isi dea cu parerea asupra subiectelor importante ale tarii si sa isi desfasoare nestingherit orice activitate doreste el in afara Parlamentului.

Acestea fiind spuse nu putem sa nu constatam ca exista in Romania la ora actuala o clasa de supercetateni pentru care legea nu are aceeasi greutate ca pentru noi toti ceilalti. Este bine ca un parlamentar sa isi poata desfasura ctivitatea in bune conditii, sa nu fie tras la raspundere pentru votul exprimat, sa nu fie tras la raspundere pentru opiniile sale, dar nu este bine deloc ca toti parlamentarii sa fie feriti de bratul justitiei. Asa s-a ajuns ca Parlamentul Romaniei sa fie o buna ascunzatoare pentru hoti si borfasi. Va rog sa ma contraziceti daca puteti.

PS: De dragul expunerii va rog sa ignorati abaterile de la legile ce reglementeaza uzul de arma,in exemplul voit puternic negativ de mai sus legi care, recunosc, ar produce ceva efecte contra respectivului parlamentar.

Porc

O ferma, un parlament

Astazi gluma zilei vine din Parlament. Un senator se plange ca au ajuns atat de rau, ei clasa politica, incat trebuie sa tina cont de opinia publica! Mai precis, senatorul PSD declara referitor la ridicarea imunitatii colegilor lui ca, nici mai mult, nici mai putin: “E grav ca am ajuns sa ne canibalizam intre noi doar pentru ca ne-o cere Facebook-ul, Internetul, opinia publica…”. Un articol pe aceasta tema poate fi citit aici: http://www.ziare.com/politica/senat/un-senator-de-la-putere-rebufneste-e-grav-daca-ne-canibalizam-intre-noi-ca-ne-o-cere-opinia-publica-1334295. Cine isi inchipuia pana acum, desi nu cred ca mai exista un astfel de om in Romania, ca Parlamentul este altceva decat Ferma Animalelor, are acum ocazia sa se convinga ascultand direct grohaiturile unui porc ingrasat din banii nostri, ales de catre noi si speram foarte curand, taiat de DNA. Stiam cu totii ca alesii nu sunt inteligenti, nu sunt culti, nu sunt scoliti. Stiam cu toii ca sunt in mare parte bigoti, lacomi si corupti. Dar sa recunoasca toate astea cu nonsalanta nu ma asteptam. Probabil ca senatorul respectiv ar trebui controlat pe la psihiatrie, pentru ca se pare ca nu stie cine este, unde se afla si cum a ajuns acolo. Nu isi mai aduce aminte ca este o sluga platita din banii nostri si pusa intr-o functie pentru ca sa ne apere interesele, nu ca sa ne fure. Se pare ca legile trebuie modificate serios, pentru a opri accesul unor astfel de exemplare debile mintal in forul legislativ al tarii. Dar cum sa modificam legile cand tocmai ei ar trebui sa le modifice, ei, cei care isi inchipuie ca nu trebuie sa dea socoteala cetateanului si ca Parlamentul Romaniei este un loc unde hotii trebuie sa stea grupati ca sa nu mearga la puscarie! Cum se poate asa ceva? Cum a ajuns sa fie posibil asa ceva intro tara care trambiteaza sus si tare democratia? Oare respectiul senator o fi avut vreun atac cerebral si nu mai stia ce spune? Presa o fi modificat declaratiile lui? Ce ne facem cu oamenii astia? Cand vom scapa de exemplare subumane ca senatorul citat? Cum facem sa scapam de ei? Cineva? Vreo idee?

Romania

Cele trei Romanii

In urma exprimarii voturilor s-a intocmit harta preferintelor, harta care arata cam asa: http://www.romanialibera.ro/galerie/harta-votului–cum-s-a-votat-in-fiecare-judet-in-primul-tur-al-alegerilor-prezidentiale-355804. Din nefericire, pentru a nu stiu cata oara, reiese destul de clar faptul ca Romania nu este omogena in gandire si aspiratii, fiind, cel putin in privinta acestui ultim vot, impartita in trei regiuni distincte. Judetele din sud si est au votat cu Ponta, rezultat asteptat, tinand cont de distributia populatiei in aceste zone. Cele doua judete din centrul tarii si-au votat ungurul, ce sa facem, atata i-a dus capul. Judetele din nord-vest au votat cu Iohannis, asa cum de altfel ne asteptam. Totusi gruparea extrema a preferintelor alegatorilor in functie de regiunea din care provin este infricosatoare, ne arata ca nu prea avem multe lucruri in comun, noi, romanii. Daca privim si mai departe, stratificarea preferintelor electoratului in functie de varsta si studii (aici: http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2014/ponta-vs-iohannis-pe-cine-au-votat-tinerii-pe-cine-cei-cu-studii-superioare-sondaj-ires-1331197)situatia devine de-a dreptul disperata, preferintele votantilor fiind extrem de bine grupate in functie de caracteristici care ar fi trebuit sa fie independente de procesul de votare.

In cazul primei probleme, cea a gruparii regionale a electoratului, este destul de clar ca, daca ignoram cele doua judete verde inchis de peste Carpati, judetele din nord-vestul tarii, in totatitate, detin un nivel de educatie politica care le permite sa analizeze mai bine situatia in care se gaseste acum Romania si sa isi exprime optiuni mai elevate decat satisfacerea clipei. In mod clar, nici ei nu si-au inchipuit ca Iohannis ar face mai multe parale decat Ponta, dar probabil au vrut sa dea un semnal puternic, ca si la alte alegeri din trecut, ca nu inghit doctrina stangii, ca la ei minciunile nu trec asa de usor, ca ei analizeaza faptele si nu vorbele si ca nu isi pot inchipui intr-un context favorbil regiunea in care traiesc condusa de politicieni de stanga. In plus, atat din cauza legaturilor etnice, dar mai ales din cauza legaturilor culturale si istorice, locuitorii acelor zone isi doresc o apropiere mai buna de occident si urasc in mod traditional Rusia si China, tari spre care se va indrepta fara doar si poate Victor Ponta, daca va fi ales presedinte. In plus, este posibil ca locuitorii acelor zone sa detina si un nivel de trai mai ridicat astfel incat la ei promisiunea unei pensii crescute sau a unui kilogram de malai sa nu insemne nimic, sa nu conteze mai mult decat hartia pe care este tiparita. Una peste alta, cred ca noi, cei din sudul si mai ales estul tarii avem mult de invatat de la ardeleni. Aici, in sud si est, oamenii nu reusesc sa treaca peste momentul prezentului, sa se gandeasca un pic la viitor si sa isi creasca un pic nivelul educatiei politice, si asta nu de ieri, de azi, ci de cel putin o suta de ani. In mod traditional locuitorii din estul tarii sunt mai inclinati catre relatii cu rusii, relatii din care nu au reusit niciodata sa obtina beneficii pe termen lung, asta tinandu-i intr-o stare de saracie oarecum perpetua, stare care ii face sa se gandeasca mai mult la pranz decat la politica macroeconomica a guvernului. In plus nu ii deranjeaza sa fie mintiti, isi doresc insa, spre deosebire de vecinii lor de la vest, un mic beneficiu personal de moment, beneficiu care ii poate face un pic diferiti de vecinul lor si un pic mai smecheri pentru moment. De altfel, daca mergeti prin sudul si estul tarii observati cu usurinta pe la porti tarani care isi poarta cu mandrie sapca cu PSD sau tricoul cu Ponta, fenomen aproape neintalnit in vestul tarii. Diferentele sunt evidente si granita este arcul Carpatilor.

In cazul celei de-a doua probleme, cea a fracturarii electoratului dupa studii si varsta, nu am sa zic ca altii ca numai retardatii l-au votat de Ponta, desi e adevarat in mare masura, am sa spun ca alegatorii tineri si alegatorii mai bine instruiti detin o cultura politica mai buna, sunt mai ancorati in realitate si se gandesc mai mult la viitor. Este trist sa vezi ca soarta unei tari este decisa de batrani si analfabeti. In cazul batranilor, asa cu am mai spus de multe ori, este destul de clar ca votul lor este abuziv si ca din punctul meu de vedere, in clipa in care un om a incetat sa fie contributor net la bugetul statului, cu alte cuvinte cand ajunge sa traiasca din ceea ce societatea ii ofera, dreptul la vot trebuie sa ii fie suspendat pana cand aceasta situatie se corecteaza. In cazul celor fara studii trebuie facute eforturi pentru educarea lor, deoarece in marea majoritate a cazurilor, acesti oameni cu putine studii, posibil saraci si cu familii numeroase, sunt angrenati in activitati de mare importanta economica, precum agricultura si industria, deci sunt contributori net la bugetul statului si au dreptul sa isi hotarasca viitorul lor si al copiilor lor. Trebuie insa sa hotarasca acest viitor in cunostiinta de cauza, nu pentru o punga de zahar, ci pentru justitia sociala de care acum nu au parte. Comisia Europeana, organul executiv al Uniunii Europene, ne-a avertizat (http://www.ziare.com/economie/recesiune/ce-avertizeaza-guvernul-deficit-dublu-fata-de-cel-aprobat-ori-creste-taxele-ori-reduce-cheltuielile-1331344) ca guvernul a depasit deficitul bugetar aprobat. Guvernul Ponta nu va face economii, mai ales daca Ponta va iesi presedinte si se va numi un nou prim-ministru. Lui Ponta nu ii pasa, el va face ceea ce a facut si pana acum, va face ceea ce au facut intotdeauna socialistii, atat in Romania, cat si in Europa, va mari taxele. Si va mari taxele pana ne va aduce pe toti la nivelul la care se gaseste electoratul sau, in saracie. Cum ar putea socialistii sa faca ceva pentru conservarea electoratului de dreapta, a electoratului care nu ii voteraza, a electoratului care a reusit sa il impuna pe Basescu presedinte pentru zece ani, a electoratului care a votat pentru reducerea numarului de parlamentari?

Ironia sortii este ca tot cei saraci, tot cei batrani si tot cei fara studii vor suferi in cazul in care va iesi Ponta presedinte. Ardelenii, prin atitudine, dorinta de munca, orientare pro-occidentala si prin traditiile lor, se vor pune la adapost. Ceilalti se vor adanci in saracie.

Sa traiti cum ati votat!

Politica

Despre oligofreni si situatiile in care ei ajung fara voia noastra

Presa este zilele acestea cutremurata de o stire halucinanta: suspendarea presedintelui. Articole sunt multe, puteti citi de exemplu aici: http://www.ziare.com/tariceanu/traian-basescu/suspendarea-presedintelui-in-vreme-de-razboi-1320753. Ca numai un oligofren ar propune suspendarea presedintelui la numai cateva saptamani de finalul mandatului, asta suntem cu totii de acord, asa este. Nu putem sa cerem luciditate de la un caine turbat, nu-i asa? Dar din nefericire nici costurile acestei miscari nu putem sa i le imputam celui ce a initiat-o, e politician, scapa, nu face puscarie pentru raul adus natiunii. Costurile le impartim intre noi toti, cei multi si furati de infractorii ajunsi la putere, insa din nefericire in spatele suspendarii presedintelui se ascund si alte aspecte, mult mai grave si mult mai miselesti decat o simpla dezbatere pe marginea Constitutiei. Exista cel putin doua aspecte ce trebuie discutate.
In primul rand o miza foarte importanta este independenta justitiei. Nu e asa de evident nu-i asa? Justitia a incurcat multi politicieni in ultima vreme, unii mai mici, dar si cativa foarte mari. Dupa ani si ani de anchete, investigatii si tergiversari justitia a reusit sa inchida cativa oameni grei, cu multi bani, cu multe relatii in subsolurile tenebroase ale politicii romanesti, oameni care acum vad rosu de furie in fata ochilor pentru ceea ce li s-a intamplat si care ar vrea sa vada azuriu, azuriul cerului Mediteranei, nu al cerului Rahovei. Pentru acesti oameni si pentru marionetele lor aflate in fruntea statului suspendarea presedintelui este singura sansa ca sa poata schimba ceva sefi prin justitie si eventual sa poata face ceva gratieri spectaculoase. Bineinteles, vor avea un presedinte propriu in cateva saptamani. Nu e de ajuns, un presedinte tinteste sa ramana in fruntea tarii zece ani, nu isi poate lega de gat din prima clipa a mandatului o piatra de moara ca l-ar trage in jos din ce in ce mai puternic pentru anii de mandat plus campania electorala ce ii desparte si care l-ar face pigmeu in ochii politicienilor europeni. Actualul presedinte s-a luptat mult pentru independenta justitiei, a purtat meciuri spectaculoase si a castigat intotdeauna, chiar si atunci cand adversarii sai ii anuntau infrangerea. Noul presedinte va vrea, isi va dori arzator sa ii calce pe urme, dar in acelasi timp va incerca sa il stearga din constiinta populara, sa il anihileze, sa il reduca la zero, atat pentru orgoliul sau personal si al acolitilor sai cat si pentru a intari pozitia propriei doctrine (inexistente dupa parerea mea) in fata electoratului. Si atunci solutia de compromis, imfama si nebuneasca este inlocuirea temporara a presedintelui cu un dinozaur cu sorici gros pe obraz, dinozaur care isi doreste o retragere banoasa din politica si o batranete mai mult decat indestulata. Acest dinozaur politic ar putea sa inlocuiasca atat sefii incomozi ai mecanismelor justitiei cat si ar putea sa semneze “de urgenta” ceva gratieri bine plasate. In acest fel noul presedinte isi va incepe mandatul imaculat, aceasta fiind singura sansa pentru el de a-si duce la bun sfarsit cele doua mandate la care are dreptul. Acesti oameni nu dau doi bani pe principiile ce stau la baza independentei justitiei, ele sunt tocmai cele care i-au trimis dupa gratii. Pentru noi toti ceilalti, egalitatea in fata legii, prezumtia de nevinovatie si dreptul de a avea o audiere publica si corecta in fata unei instante competente, independente si impartiale, asa cum de altfel prevede legea romaneasca, sunt drepturi foarte importante in lipsa carora mi-e frica de destramarea firavei noastre societati.
In al doilea rand trebuie luat in calcul haosul politic si social pe care l-ar provoca o noua suspendare a presedintelui in acest moment. Cei mai multi oameni nu inteleg nimic din lectiile istoriei si din acest motiv cad fara gres in capcanele ce ni se intind in fata evolutiei sociale (si personale pana la urma, ca sa fim la moda). Un razboi planificat incepe intotdeauna cu destabilizarea adversarului, si nu ma refer aici numai la un razboi armat, acelasi lucru este valabil si daca vrei sa preiei puterea in mod nelegitim, daca vrei sa initiezi un conflict economic, financiar sau comercial, daca vrei sa inlaturi o companie concurenta sau daca vrei sa invadezi o tara vecina. Toate aceste exemple sunt foarte cunoscute din istoria recenta nu-i asa, am vazut toate aceste razboaie purtate in urma degenerarii stabilitatii unui anumit sector, regiuni sau tari in timpul vietii noastre, si nu trebuie sa cautam prea mult, trebuie numai sa dam drumul la televizor si sa urmarim stirile din Ucraina, de exemplu. Ca sa fie clar, nici unul din cei ce vor sa obtina ceva prin forta nu se vor lua in furci cu un adversar puternic, din contra, adversarul va trebui lucrat intens mai intai, in plan politic si social (vezi cazul Ucrainei) si numai in momentul in care advesarul se afla in corzi, cu mult tumult intern, cu lupte politice si sociale intense, numai atunci se va initia conflictul armat (din nou, vezi cazul Ucrainei), conflict armat ce va fi camuflat sub pulpana bunelor intentii. Din aceste considerente suspendarea presedintelui in momentul in care avem un razboi pe teritoriul vecinului de la est si un guvern mai mult decat ostil, care a initiat deja manevre destabilizatoare pe teritoriul Romaniei, la vest, e o inconstienta a piticotilor politici ce depaseste orice fabulatie. Nu este greu sa destabilizezi o societate, a reusit un miner incult si prostovan, daca tot privim catre istoria recenta, este mult mai greu sa o mentii fericita si multumita, fericire si multumire sociala pe care nu o gasim in istoria recenta a Romaniei. Fata de demersul politicienilor scapati de sub control avem insa cu totii o responsabilitate, responsabilitate pe care daca nu ne-o asumam riscam sa suferim consecinte inimaginabile, pentru ca tot omul de rand suporta costurile unui eventual razboi ce ne va afecta, de orice natura ar fi el. Politicianul va castiga si in timp de razboi, dupa cum imi spunea cineva candva, un politician bineinteles, ca sa prinzi pestele cel mare trebuie sa pescuiesti in ape tulburi.
In concluzie, fiecare dintre noi trebuie sa se gandeasca bine, sa isi faca socotelile necesare si sa depuna tot efortul de care este capabil pentru a impiedica accesul oligofrenilor in locuri in care ar trebui sa ajunga numai oameni destepti, bine instruiti, altruisti etc etc etc.