Category Archives: 8. Diverse

6 lucruri referitoare la inflatie in Romania anului 2015

1. Inflatia potrivit definitiei este fenomenul specific perioadelor de criză economică, constand in deprecierea banilor aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase banesti peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului productiei si circulatiei marfurilor, fapt care duce la scaderea puterii de cumparare a banilor.

2. Cea mai drastica metoda de combatere a inflatiei este deflatia si anume fenomenul prin care se reduce masa monetara aflata in circulație, in scopul diminuării cererii de consum.

3. In Romania BNR guverneaza acest fenomen in functie de IPC (indicele preturilor de consum). Tinta de inflație a BNR, calculata in funcție de IPC variaza de la an la an si aproape niciodata nu este atinsa sau estimata corect.

4.Dimensiunea cheltuelilor ocazionate cu administrarea Romaniei influenteaza in mod direct rata infatiei. Ca urmare cheltueli administrative mai mari inseamna crestera impozitarii directe si indirecte care duce la amplificarea fenomenului de inflatie.

5. Exemple referitoare la impozitarea indirecta ce face ca inflatia sa creasca si implicit sa sufoce populatia le intalnim la tot pasul: TVA-ul (24%!!!!), acize carburanti (aprox. 50%), taxa de prima inmatriculare si tot asa, ele ignora capacitatea de contributie a cumparatorului si, deci, contin un element de inechitate sociala.

6. La impozitarea directa lucrurile se schimba referitor la inechitatea sociala si anume impozitul variaza in functie de veniturile si proprietatie contribuabilului pe principiul cel bogat plateste mai mult. Deci prin urmare indiferent de natura impozitarii “comuniste sau capitaliste” un pas in a stopa inflatia trebuie facut de guvernantii nostri si anume sa mai stranga si dansii cureaua ca Romania nu isi permite asa o administrare de lux faraonica!

6 motive pentru care Europa este un bastion comunist

1. Proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie – caracteristica emblematica, sloganul de baza al comunismului. In Europa se manifesta puternic la nivelul intreprinderilor, anumite caracteristici ale proprietatii (dreptul unei persoane de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv și absolut) fiind impartite intre proprietarul intreprinderii, stat, sindicate, asociatii, angajati.

2. Absenta claselor sociale. In Europa egalitatea intre cetateni s-a redus la “sa fiti toti la fel de saraci”.

3. Absenta banilor sau inutilitatea lor (in functie de doctrina). Europa a implementat o moneda unica, primul pas catre desfiintarea monedei fizice. Unele state europene deja propun desfiintarea banilor in forma lor fizica. Chiar si in forma actuala orice surplus de bani este colectat de stat, inclusiv prin legi direct discriminatorii indreptate impotriva cetatenilor bogati.

4. Distributia resurselor societatii – De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi. In Europa sistemul ajutoarelor sociale incurajeaza nemunca si traiul pe banii “statului”. Cei care muncesc sunt taxati pana la ultimul banut.

5. Cenzurarea gandirii. In Europa discursul ce se abate de la doctrina oficiala a statului, cel putin in cazul anumitor teme sensibile – nazismul, rasele umane, mediul, aberatiile sexuale etc. – este pedepsit mai rau decat furtul.

6. Dreptul de proprietate si dreptul la munca. Aceste doua aspecte foarte importante ale libertatii individuale sunt intens taxate de catre stat iar nesupunerea civica duce la confiscarea proprietatii sau la interzicerea dreptului la munca.

Munte

6 lucruri referitoare la concediul de odihna stipulate de lege in 2014

1. Trebuie sa-ti iei minim 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. Potrivit noilor modificari ale Codului Muncii, fiecare salariat trebuie sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, durata ce a fost redusa fata de 15 zile lucratoare, cat era anterior modificarilor.

 2. Concediul de odihna trebuie programat cu cel putin 60 de zile inainte de efectuare. In principiu, programarea concediilor se face de catre angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Perioadele de executare a concediului de odihna in cursul unui an calendaristic nu pot depasi o durata de 3 luni in cazul in care programarea se face individual, iar in cazul programarilor colective, perioda va fi de minim 3 luni. In interiorul perioadelor de concediu astfel stabilite, salariatul trebuie sa solicite efectuarea concediului de odihna cu cel putin 60 de zile anterior efectuarii acestuia, termen care este asadar minim.

3. Nu poti obtine bani in schimbul zilelor de concediu neefectuate. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca, altfel legea nu-ti permite sa primesti bani in locul zilelor neluate de concediu. Chiar si in cazul in care salariatul ar fi de acord sa renunte la dreptul sau la concediu de odihna, in schimbul platii unei indemnizatii, aceasta renuntare este nula absolut.

4. Daca nu ai reusit sa-ti iei tot concediul anul trecut, doar anul acesta mai poti recupera zilele pierdute. Potrivit legii  efectuarea concediului de odihna trebuie sa aiba loc in fiecare an calendaristic. Sunt prevazute, totusi, si situatii de exceptie: In acele cazuri in care zilele de concediu de odihna nu au fost efectuate integral in cursul unui an calendaristic, angajatorul este obligat sa acorde zilele de concediu neefectuate pana la sfarsitul anului urmator.

5. Angajatorul trebuie sa-ti plateasca indemnizatia de concediu cu minim 5 zile inainte de perioada de concediu. Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Valoarea acestei indemnizatii de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva.

6. Angajatorul te poate chema la serviciu, in caz de urgenta. Potrivit legii, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta acestuia la locul de munca. Angajatorul va suporta in acest caz cheltuielile salariatului si ale familiei sale, cheltuieli necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta.

6 lucruri despre Constitutia Romaniei

1. Constitutia Romaniei precizeaza principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Toate legile in vigoare modifica si altereaza aceste principii, drepturi, libertati si indatoriri, in defavoarea cetateanului.

2. Conform Constitutiei autonomia teritoriala pe care politicienii straini de neamul romanesc si-o doresc ca pe aerul ce il respira nu este posibila deoarece ar presupune o revizuire in dezacord cu paragraful: “Dispozitiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

3. Exista articole din Constitutie de care nu s-a tinut niciodata seama si nimeni nu a fost niciodata sanctionat. De exemplu: “Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

4. Revizurea Constitutiei Romaniei din 2003 a adus cateva noutati controversate cum ar fi: gratuitatea invățămîntului de stat nu mai este garantată neconditionat, minoritatile naționale au dreptul de a folosi limba materna in administratie si justitie, obligativitatea stagiului militar se stabileste prin lege organica, intrarea in Uniunea Europeana si NATO nu a fost votata prin referendum, ci de catre Parlament. Unele din aceste noutati au dus la abuzuri legislative.

5. Constitutia are cateva elemente interne de protectie, destinate protejarii cetatenilor in cazul in care tara se afla in situatii incomode: “Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgentă si nici in timp de razboi”.

6. Constitutia Romaniei ii ridica pe politicienii cu functii deasupra cetatenilor si legilor, oferindu-le imunitate pentru ideile exprimate. Ulterior aceasta imunitate a fost extinsa prin legi pana aproape de imunitatea totala!

6 lucruri interesate referitoare la Uniunea Europeana

1.  Catalogarea UE referitoare la schema de etichetare a  hartiei igienice este de doua ori mai lunga decat Declaratia Universala A Drepturilor  Omului.

2.  18  din totalul de 28 de state membre ale Uniunii Europenne pana in prezent folosesc  Euro moneda unica europeana  intodusa in  2002.

3.In Uniunea Europeana se vorbesc 24 de limbi oficiale unde dezbaterile parlamentare si actele oficiale ale acestora se traduc in toate cele 24 de limbi.

4. In anul 2002 Uniunea Europeana a primit premiul Nobel pentru pace

5. Pe 7 februarie 1992, ministrii de Externe si ai Finantelor din 12 state europene au semnat Tratatul de la Maastricht, de creare a Uniunii.

6. Imnul Uniunii Euroene este “Oda bucuriei”, face parte din simfonia a noua a lui Ludwigh van Beethoven si a fost compus in anul 1823.

Concluzii dupa vacanta, reluare activitate

Vacanta este o perioada in care zgomotul lumii in care traim este puternic filtrat de o lipsa de interes fata de evenimentele externe sferei intime in care ne ducem traiul, lipsa de interes care face ca mediul cu care intram in contact in timpul vacantei sa fie mai placut dispozitiei noastre de moment, sa fie usor de tolerat si propice starii de relaxare in care ne gasim. Aproape in fiecare an vacanta se termina brusc, individul devine foarte repede conectat la problemele societatii si constiinta noastra sufera un soc comparabil cu socul suportat de corp in momentul in care plonjam din soarele verii intr-o piscina cu apa rece ca gheata. In acel moment incidente din timpul vacantei capata dimensiuni comparabile cu ale altor incidente din viata de zi cu zi, concepte si idei trecute devin actuale si actiuni si intamplari ce afecteaza societatea in care traim devin importante si urgente. Dupa orice vacanta ramane insa o idee, o amintire, ceva ce caracterizeaza perioada aceea de timp si locurile in care ne-am trait vacanta. Si pe langa ideile si amintirile placute ne raman si idei si amintiri neplacute, acestea fiind in mod deosebit cele despre care merita sa vorbim. Pentru mine amintirile neplacute sunt legate de schimbarea in rau a atitudinii europenilor fata societatea in care traiesc in general si fata de europenii de alta etnie sau nationalitate in special. Cum s-a schimbat in rau? Pai in Franta toti cei care muncesc sunt impotriva guvernului, a stangii aflate la putere si a asistatilor social, toti pensionarii sunt fideli guvernului si implicit impotriva celor ce produc, toti angajatii sunt impotriva patronatului, toti cei de la tara sunt impotriva celor de la orase, toti cei ce locuiesc in regiunile istorice sunt impotriva celorlalte regiuni istorice, asistatii sociali sunt impotriva bogatilor (prin bogati intelegand orice cetatean care are un salariu peste venitul minim garantat), albii sunt impotriva tuturor celor mai putin albi si invers. A! Si sa nu uit, adolescentii sunt impotriva heterosexualilor, dar despre asta nu o sa comentez pentru ca nu are nici un sens. In Germania toti sunt nemultiumiti de starea economiei, majoritatea sunt impotriva francezilor, restul sunt impotriva tuturor celorlalte natiuni europene, cei care sunt nemultumiti de viata pe care o duc arunca vina pe cei care sunt multumiti de viata pe care o duc (stiti, cei cu salarii peste venitul minim garantat, exact ca in Franta), cei care sunt blonzi sunt impotriva pasivitatii guvernului in chestiunea Ucrainei iar cei mai putin blozi ii acuza pe toti ceilalti ca sunt nazisti, landurile sunt impotriva guvernului central si invers. In Spania cei care nu ii iubesc pe romani sunt impotriva celor care ii iubesc si invers, dar in cor acuza strainii pentru starea economiei, unele regiuni sunt impotriva celorlalte si in nici un caz nu este cineva care sa aprecieze celelalte natiuni europene. In Austria nu am inteles nimic din ceea ce spuneau, dar dupa cum se uitau la mine am inteles ca e mai bine sa plec, in Ungaria exista consensul urii fata de vecinii de la rasarit, dar dezacordul in toate celelalte privinte. Nu voi continua aici cu statele din sud si din nord pentru ca devine deprimant, insa trebuie sa punctez faptul ca inainte de proiectul Uniunii Europene exista o Europa formata din natiuni independente dar unite in spirit si fapt pe cand acum, dupa ce natiunile au piedut granitele fizice, economice, financiare, sociale si politice dezacordul, disensiunile, samanta de scandal si greutatile au dezbinat la maxim locuitorii Europei. Asadar am revenit la munca, bine ca s-a terminat vacanta!

6 decizii dezastruoase pentru economia Romaneasca

1) Industria românească a fost considerata „un morman de fiare vechi” şi s-a hotărît lichidarea întreprinderilor care asigurau locuri de muncă pentru ce a mai mare parte a populaţiei ţării, sub masca privatizărilor, reorganizărilor şi eficientizării, determinînd exodul forţei de muncă spre alte ţări şi implicit sărăcirea Bugetului de Stat.

2) Instrainarea resurselor naturale ale ţării, care sînt în prezent exploatate în beneficiul unor companii şi state străine.

3) Subminarea capitalului autohton , aflat şi aşa în timidă ascensiune, prin confiscarea valutei firmelor de stat şi private în scopul ca acestea să nu creeze bariere în faţa expansiunii capitalului străin aflat în căutare de noi pieţe de desfacere.

4) Incurajarea înfiintarii regiilor „autonome” care furnizează bunuri şi servicii de larg interes, la preţuri calculate după bunul plac, afectînd nivelul de trai al tuturor cetăţenilor ţării.

5) Vicierea grava a sistemul de achiziţii publice şi parteneriatele public-private, instaurînd un sistem feudal-clientelar corupt şi bugetivor care gravitează în jurul partidelor aflate la Putere.

6) Politizarea instituţiilor de bază ale societăţii româneşti, afectînd principiul separaţiei puterilor în stat, unul dintre elementele de bază ale unei societăţi democratice.

Componenta guvernului Constantin Dascalescu si ministerele din acea perioada

Guvernul Republici Socialiste Romania in perioada 29 martie 1985-22 decembrie 1989:

Constantin Dascalescu-prim ministru al Guvernului

Elena Ceausescu-prim-viceprim-ministru

Gheorghe Oprea-prim-viceprim-ministru

Ion Dinica-prim-viceprim-ministru

Nicolae Constantin-viceprim-ministru

Ludovic Fazekas-viceprim-ministru

Alexandrina Gainuse-viceprim-ministru

Ioan Totu-viceprim-ministru

Ioan Avram-viceprim-ministru

Ion M. Nicolae-viceprim-ministru

Gheorghe Petrescu -viceprim-ministru

Stefan Barlea-Presedinte al Comitetului de Stat al Planificarii

Petre Gigea- ministru de Finante

Vasile Pungan- ministrul Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale

Petre Preoteasa -ministrul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlului Gospodaririi Fondurilor Fixe

Stefan Andrei- ministrul de Externe

Constantin Olteanu-ministrul Aparari Nationale

George Homostean -ministru de Interne

Neculai Agachi- ministrul Industrei Metalurgice

Alexandru Necula-ministrul Industriei Constructiilor de Masini

Gheorghe Dinu- ministrul Industriei Chimice

Nicolae Busui-ministrul Energiei Electrice

Marin Stefanache-ministrul Minelor

Ilie Casu-ministrul Petrolului

Ioana Florea -ministrul Geologiei

Ion C. Petre-ministrul Constructiilor Industriale

Vasile Bulucea-ministrul Transporturilor si Telecomunicatiilor

Gheorghe David-ministrul Agriculturii si Industriei Alimentare

Richard Winter -ministrul industrializarii Lemnului si Materialelor de constructii

Ion Cioara- ministrul Silviculturii

Ion Patan-ministrul Industriei Usoare

Ana Muresan -ministrul Comertului Interior

Maxim Berghianu-ministrul Muncii

Ion Teodoreanu-miniostrul Educatiei si Invatamantului

Ion Stanescuu-ministrul Turismului

Victor Ciobanu-ministrul Sanatatii

Gheorghe Chivulescu- ministru de  Justitie

ioan Ursu- prim-vicepresedinte al Consiliului National pentru Stiinta si Tehnologie

Suzana Gadea- presedinta a Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste

Teodor Coman presedinte al Comitetului pentru Problemele Consiiliilor Populare

Aneta Spornic- presedinta a Consiliului de Stat pentru Preturi

Ion Badea- presedinte al Consiliului National al Apelor

Tudor Postelnicu-ministru secretar de Stat la Ministerul de Interne si sef al Departamentului Securitatii statului

Aurel Duma-ministru secretar de Stat la Ministerul de Externe

Ion Ceausescu-ministru secretar de Stat la Comitetul de Stat al Planificarii

Ion Constantinescu-ministru secretar de Stat la Comitetul de Stat al Planificarii

Dumitru Bejan-ministru secretar de Stat la Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale si Controlul Gospodaririi Fondurilor Fixe

Alexandru Rosu-ministru secretar de Stat la Ministerul  Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale

Gheorghe Cazan-ministru secretar de Stat la Ministerul  Comertului Exterior si Cooperarii Economice Internationale

Ferdinand Naghi-ministru secretar de Stat la Ministerul Agriculturii si industriei Alimentare

Cornel Mihulcea -presedinte al Comitetului de Stat pentru Energie nucleara