All posts by valentin

Bani

Deficit!

Institutul National de Statistica a prezentat date privind balanta comerciala a Romaniei pentru 2015. Deficitul balantei comerciale a ajuns anul trecut la 8.36 miliarde euro, pentru ca exporturile au ajuns la numai 54.59 miliarde euro pe cand importurile au ajuns la 62,96 miliarde euro. Evident, nu e bine pentru Romania, dar e o problema care impiedica echilibrarea balantei comerciale: e mai usor sa faci bani din importuri! Probabil ca o mare parte din ceea ce a fost importat putea fi produs aici, sau mai rau, este deja produs aici, dar este concurat de produse din afara tarii. Unii oameni, ceea ce in general presa numeste “de afaceri”, nu au rabdare, in special cei care fac bani pentru mediul politic. Sa produci e riscant. Sa importi si sa vinzi unei piete oricum hamesite e mai usor si lipsit de riscuri, oricum nu faci importul pe banii tai. Oricum trebuie sa produci bani cu orice pret. Unii mai pica in jocul asta, dar cei mai multi reusec, cu largul concurs al statului. Ceva sustinere pentru producatorii autohtoni? Nope! Nu pentru cei care ar fi importanta sustinerea. Ca Renault si Ford au bagat mana pana dupa cot… dar pentru ei, nu pentru noi romanii!

Banca

Cap ai, minte ce-ti mai trebuie!

Am dat azi, din intamplare, peste un articol pe care nici nu stiu cum sa il calific: http://www.mediafax.ro/economic/grecia-isi-revine-dupa-trei-ani-de-criza-economica-in-decembrie-inflatia-a-fost-pozitiva-14964185. Autorul, nu stiu ce pregatire o avea, lasa sa se inteleaga ca problemele Greciei (de natura economica) s-au terminat, acum ca a inregistrat din nou inflatie. Si de ce? Pentru ca a inregistrat in luna decembrie a anului trecut inflatie pozitiva! In primul rand, nu reusesc sa imi dau seama de ce considera autorul articolului inflatia in sine o victorie, probabil ca este socialist, parerea noastra despre inflatie este cunoscuta, nu trebuie sa fie acceptata de toata lumea, caci nu toata lumea iubeste munca, dar trecand peste asta, sa analizam putin. Luna decembrie vine cu un salt important in consum, generat de sarbatorile de iarna. La orice curs de economie, atunci cand ajungi la statistica, dar repet, la orice curs, chiar si la cel tinut de comunisti, te invata ca accidentele statistice trebuie filtrate, mai ales daca se poate face o corelatie intre parametrul masurat si cauze externe, straine de fenomenul studiat. Numai si atat, si inflatia pozitiva inregistrata de Grecia cu ocazia sarbatorilor de iarna trebuia tratata cu scepticism, departe de a genera anuntul incheierii problemelor economice ale Greciei. Dar… Dar e mai mult decat atat. Sa vedem ce s-a mai intamplat in Grecia in trecutul apropiat. Pai, prin luna august, cautand fonduri sa isi satisfaca bugetarii, guvernul grec a introdus noi taxe (indirecte) pe vanzari. Taxele au crescut automat preturile, comerciantii nu pot da bani de la ei, nu au de unde, si nici producatorii, sa ne intelegem bine. Si pana la urma, cresterea de taxe a fost simtita si suportata tot de oameni. Care, deloc surprinzator, nu s-au inghesuit sa cumpere produsele scumpite, pana in decembrie, cand nu au mai avut incotro. Acum puteti spune, cresterea de preturi nu inseamna automat inflatie, mai ales ca este vorba in special de cresterea preturilor unor anumite categorii de produse, si aveti dreptate, dar Banca Greciei atat a asteptat! Si Guvernul Greciei si mai rau! Parametrii au fost calculati, anuntul a fost facut, toata lumea a sarbatorit, ziaristii lui Peste au scris. Si? Si nimic, Grecia este in aceeasi situatie economica grea in care se afla si inainte de decembrie. Probabil acelasi ziarist tembel o sa scrie si in vara ca turismul a scos Grecia din criza, si in ianuarie viitor o sa mai scrie o data si tot asa, trebuie sa manance si el o paine. Bine ar fi sa o si castige cinstit! Si ca o ultima idee, sper sa nu traga cineva concluzia citind articolul din link ca taxe mai mari inseamna economie mai sanatoasa, cu taxe mari vine saracia, indiferent de ce guita socialistii europeni!

Buget

Cresterile de taxe si impozite o solutie dezastruoasa pentru economie

In Romania de dupa revolutie bugetul de stat constituie o importanta si constanta problema a alesilor nostri care nu vor nici in ruptul capului sa inteleaga ca nici poporul si nici mediul de afaceri nu mai doreste sa contribuie anual la un buget supradimensionat. In acest context cresterea constanta de taxe si impozite nu face decat sa irite partile implicate si sa ingroape economia “post decembrista” si asa subreda. Solutii pentru un climat fiscal atractiv pentru investitori si dorit de populatie exista, dar din pacate toate solutiile se lovesc de opozitia acerba a “domnilor” care ne conduc.

De curand a fost publicata o lista de masuri, impartita in doua capitole, unul ce vizeaza scaderea cheltuelilor bugetare si altul ce vizeaza marirea incasarilor la bugetul statului, lista cu care nu are nici o importanta daca suntem sau nu de acord, dar care ofera solutii care nu au mai fost explorate pana acum si care probabil chiar ar aduce ceva schimbari in bine in Romania.

Masuri pentru scaderea cheltuielilor bugetare:
– Parlament unicameral cu maxim 300 parlamentari
– Restructurarea ANAF
– Comasarea tuturor “politiilor” sub o singura entitate pentru ordine interna
– Inchiderea televiziunii publice
– Blocarea tuturor investitiilor supraevaluate si aducera mai rapida in fata instantei a faptasilor
– Eficietizarea tuturor serviciilor publice cu oameni mai putini, mai bine pregatiti si eventual mai bine platiti
– Alocarea de buget catre ministere in functie de performante si importanta

Masuri privind marirea incasarilor la bugetul de stat:
– Legalizarea prostitutiei
– Incadrarea cultelor bisericesti din punct de vedere fiscal in categoria agenti economici
– Legalizarea drogurilor dupa modelul Olandei
– Scaderea TVA la cota minima pentru alimentele de baza

Cresterea de taxe sau impozite nu a avut niciodata efectul scontat. Din contra, efervescenta aberanta de taxe si impozite a transformat intreaga natiune romana, de la presedinte la opincar intr-o natiune de evazionisti. In folosul cui?

Normal ca este mult mai usor sa cresti taxele si impozitele decat sa dai afara membri din familie, apropiati, activ de partid, si asa mai departe si sa ii arunci in economia de piata unde domneste concurenta si eficienta – cine are asa o inima de piatra?

Piata

Consumatorul

Intreaga propaganda economica a zilei de azi se poarta in jurul consumatorului, adica acea persoana, integrata in circuitul social care isi satisface necesitatile prin folosirea contra cost a bunurilor si/sau serviciilor furnizate de o terta parte, cel mai adesea un agent economic. Bineinteles, nici o economie sanatoasa nu poate produce fara consum, consum care este asigurat de consumator, dar exista o diferenta cruciala intre consumatorul care isi acopera nevoile personale si consumatorul care acopera nevoile economiei, din acest punct de vedere consumatorul european fiind putin educat si foarte receptiv la orice prostie propagandistica. Dar insasi notiunea de consumator este ambigua. DEX-ul defineste consumatorul ca persoana care consuma bunuri sau servicii. Sigur, e si asta o definitie, dar DEX-ul pierde nuante importante, definitia corecta cred ca este cea data mai sus, insa si aceasta ridica anumite semne de intrebare. De exemplu cum definim necesitatea si pana la ce limita se intinde ea, adica care este diferenta intre necesitatea pentru supravietuire si necesitatea pentru un trai imbelsugat, si daca, sau mai degraba daca nu, acest ultim fel de necesitate este legitima sau nu din punct de vedere economic.

Este clar ca pentru a trai un om are nevoie de hrana, imbracaminte si adapost (locuinta). Acestea trei reprezinta esentialul, dar din nefericire pentru el si din fericire pentru producator/furnizorul de servicii, omul isi poate dori fie o diversificare semnificativa a acestor nevoi de baza, fie ceva superior nevoilor primare, de exemplu sa manance mancare scumpa (care in paranteza fie spus ii ruineaza sanatatea, ducand la alt gen de nevoi si de consum), sa se imbrace cu haine scumpe sau la moda (care in paranteza fie spus ii confera un statul social, adevarat sau fals, dar care duce la un alt gen de nevoi si de consum), sa se distreze (stiti… duce la alt gen de consum) si altele. Ei bine, orice dorinta de corectare a unei discrepante intre starea de fapt si modul in care individul isi doreste viata constituie o necesitate. Dar… apare o alta problema, nevoia, o anumita parte a necesitatii.

Necesitatea este legata, asa cum am stabilit deja, de dorinta. Dar, intotdeauna vor ramane necesitati ale individului neacoperite, fie pentru ca nu sunt considerate prioritare, fie pentru ca individul nu are posibilitatea sa le acopere prin resurse proprii, fie pentru ca societatea nu este apta sa ii acorde ceea ce cere. Ca urmare nevoia este acea parte a necesitatii care este acoperit de consum. Simplu!

Mai avem un pic si ajungem acolo unde trebuie sa ajungem. Dar mai intai, consumatorul nu poate consuma daca nu are de unde. Bineinteles, ne poate duce gandul catre notiunea de producator, dar nu, in sens economic orice agent care vine in intampinarea nevoilor consumatorului se numeste ofertant. Bineinteles, in sens larg ofertantul poate fi direct producatorul, dar mai adesea este vorba de un comerciant sau un alt gen de intermediar. Chiar si asa, legatura dintre consumator si comerciant nu se face direct, ci se poate realiza numai in prezenta unui anumit mediu, acest mediu fiind numit piata.

Piata este locul de intalnire intre cerere si oferta, sau, spus in spiritul articolului nostru, intre consumatori si ofertanti. Piata nu trebuie privita ca locul fizic de intalnire cei doi, piata este mai degraba un o retea complexa de relatii care se stabilesc intre diversi actori care participa la satisfacerea nevoii si unele dintre aceste relatii sunt reprezentate de mijloacele prin care ofertantii stimuleaza consumatorul. Adica reclama.

DEX-ul defineste reclama ca fiind o activitate (comerciala) prin care se urmareste, pe calea publicitatii (prin tiparituri, radio, televiziune, cinematograf etc.), suscitarea, castigarea interesului public asupra anumitor marfuri, a unor carti, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.; Raspandire de informatii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. Perfect, foarte aproape de adevar. Reclama este un instrument al ofertantului destinat promovarii desfacerii produselor sau serviciilor sale si care urmareste sa ii furnizeze consumatorului anumite informatii (mai mult sau mai putin adevarate) despre produs si eventual asupra posibilelor surse de achizitionare. Din nefericire in ziua de azi reclama este folosita cu precadere pentru a influenta cererea, prin motivarea nejustificata a consumatorului spre asumarea unei nevoi nereale fata de produsele sau serviciile ofertantului, produse sau servicii care nu acopera o nevoie sau o necesitate reala. Exemple de acest fel intalnim la tot pasul: televizoarele cu ecran un pic diferit fata de celelalte, tabletele un pic mai mari sau un pic mai subtiri, telefoanele pe care le poti scapa in apa si asa mai departe. Toate aceste produse nu acopera nevoi reale, ci corespund unor necesitati pe care omul si le construieste artificial si care pot sa fie sau pot sa nu fie corespunzatoare nevoilor generale reale ale individului si ale societatii din care face parte. Daca de exemplu achizitionarea unui telefon nou duce la cheltuirea unor economii care ar fi putut fi de exemplu folosite in cazul unei urgente medicale, atunci putem considera fara grija ca ne putem insela, ca necesitatea care a dus la achizitionarea acelui telefon a fost numai ipotetica si nu a avut o corespondenta in realitatea inconjuratoare. Cu alte cuvinte, consumatorul trebuie sa fie atent la ceea ce consuma, deoarece rolul consumului este satisfacerea nevoilor proprii si nicidecum satisfacerea nevoilor ofertantului. Treaba lui ce face ofertantul cu produsele nevandute, cand consumatorul achizitioneaza ceva, bun sau serviciu, trebuie sa fie convins ca acel lucru ii foloseste lui, ca ii acopera o necesitate, ca achizitia respectivului lucru nu s-a facut sub influenta reclamelor sau a promovarii agresive si ca eventuala necesitate va fi imediat stinsa de respectiva achizitie. Cum spuneam, simplu, nu merita sa discutam mai mult despre asta!

6 lucruri referitoare la inflatie in Romania anului 2015

1. Inflatia potrivit definitiei este fenomenul specific perioadelor de criză economică, constand in deprecierea banilor aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase banesti peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului productiei si circulatiei marfurilor, fapt care duce la scaderea puterii de cumparare a banilor.

2. Cea mai drastica metoda de combatere a inflatiei este deflatia si anume fenomenul prin care se reduce masa monetara aflata in circulație, in scopul diminuării cererii de consum.

3. In Romania BNR guverneaza acest fenomen in functie de IPC (indicele preturilor de consum). Tinta de inflație a BNR, calculata in funcție de IPC variaza de la an la an si aproape niciodata nu este atinsa sau estimata corect.

4.Dimensiunea cheltuelilor ocazionate cu administrarea Romaniei influenteaza in mod direct rata infatiei. Ca urmare cheltueli administrative mai mari inseamna crestera impozitarii directe si indirecte care duce la amplificarea fenomenului de inflatie.

5. Exemple referitoare la impozitarea indirecta ce face ca inflatia sa creasca si implicit sa sufoce populatia le intalnim la tot pasul: TVA-ul (24%!!!!), acize carburanti (aprox. 50%), taxa de prima inmatriculare si tot asa, ele ignora capacitatea de contributie a cumparatorului si, deci, contin un element de inechitate sociala.

6. La impozitarea directa lucrurile se schimba referitor la inechitatea sociala si anume impozitul variaza in functie de veniturile si proprietatie contribuabilului pe principiul cel bogat plateste mai mult. Deci prin urmare indiferent de natura impozitarii “comuniste sau capitaliste” un pas in a stopa inflatia trebuie facut de guvernantii nostri si anume sa mai stranga si dansii cureaua ca Romania nu isi permite asa o administrare de lux faraonica!

6 motive pentru care Europa este un bastion comunist

1. Proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie – caracteristica emblematica, sloganul de baza al comunismului. In Europa se manifesta puternic la nivelul intreprinderilor, anumite caracteristici ale proprietatii (dreptul unei persoane de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv și absolut) fiind impartite intre proprietarul intreprinderii, stat, sindicate, asociatii, angajati.

2. Absenta claselor sociale. In Europa egalitatea intre cetateni s-a redus la “sa fiti toti la fel de saraci”.

3. Absenta banilor sau inutilitatea lor (in functie de doctrina). Europa a implementat o moneda unica, primul pas catre desfiintarea monedei fizice. Unele state europene deja propun desfiintarea banilor in forma lor fizica. Chiar si in forma actuala orice surplus de bani este colectat de stat, inclusiv prin legi direct discriminatorii indreptate impotriva cetatenilor bogati.

4. Distributia resurselor societatii – De la fiecare după capacităţi, fiecăruia după nevoi. In Europa sistemul ajutoarelor sociale incurajeaza nemunca si traiul pe banii “statului”. Cei care muncesc sunt taxati pana la ultimul banut.

5. Cenzurarea gandirii. In Europa discursul ce se abate de la doctrina oficiala a statului, cel putin in cazul anumitor teme sensibile – nazismul, rasele umane, mediul, aberatiile sexuale etc. – este pedepsit mai rau decat furtul.

6. Dreptul de proprietate si dreptul la munca. Aceste doua aspecte foarte importante ale libertatii individuale sunt intens taxate de catre stat iar nesupunerea civica duce la confiscarea proprietatii sau la interzicerea dreptului la munca.

Munte

6 lucruri referitoare la concediul de odihna stipulate de lege in 2014

1. Trebuie sa-ti iei minim 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. Potrivit noilor modificari ale Codului Muncii, fiecare salariat trebuie sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt, durata ce a fost redusa fata de 15 zile lucratoare, cat era anterior modificarilor.

 2. Concediul de odihna trebuie programat cu cel putin 60 de zile inainte de efectuare. In principiu, programarea concediilor se face de catre angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Perioadele de executare a concediului de odihna in cursul unui an calendaristic nu pot depasi o durata de 3 luni in cazul in care programarea se face individual, iar in cazul programarilor colective, perioda va fi de minim 3 luni. In interiorul perioadelor de concediu astfel stabilite, salariatul trebuie sa solicite efectuarea concediului de odihna cu cel putin 60 de zile anterior efectuarii acestuia, termen care este asadar minim.

3. Nu poti obtine bani in schimbul zilelor de concediu neefectuate. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca, altfel legea nu-ti permite sa primesti bani in locul zilelor neluate de concediu. Chiar si in cazul in care salariatul ar fi de acord sa renunte la dreptul sau la concediu de odihna, in schimbul platii unei indemnizatii, aceasta renuntare este nula absolut.

4. Daca nu ai reusit sa-ti iei tot concediul anul trecut, doar anul acesta mai poti recupera zilele pierdute. Potrivit legii  efectuarea concediului de odihna trebuie sa aiba loc in fiecare an calendaristic. Sunt prevazute, totusi, si situatii de exceptie: In acele cazuri in care zilele de concediu de odihna nu au fost efectuate integral in cursul unui an calendaristic, angajatorul este obligat sa acorde zilele de concediu neefectuate pana la sfarsitul anului urmator.

5. Angajatorul trebuie sa-ti plateasca indemnizatia de concediu cu minim 5 zile inainte de perioada de concediu. Potrivit legislatiei muncii, indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Valoarea acestei indemnizatii de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva.

6. Angajatorul te poate chema la serviciu, in caz de urgenta. Potrivit legii, angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta acestuia la locul de munca. Angajatorul va suporta in acest caz cheltuielile salariatului si ale familiei sale, cheltuieli necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta.

6 lucruri despre Constitutia Romaniei

1. Constitutia Romaniei precizeaza principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Toate legile in vigoare modifica si altereaza aceste principii, drepturi, libertati si indatoriri, in defavoarea cetateanului.

2. Conform Constitutiei autonomia teritoriala pe care politicienii straini de neamul romanesc si-o doresc ca pe aerul ce il respira nu este posibila deoarece ar presupune o revizuire in dezacord cu paragraful: “Dispozitiile prezentei Constituții privind caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independența justiției, pluralismul politic și limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.

3. Exista articole din Constitutie de care nu s-a tinut niciodata seama si nimeni nu a fost niciodata sanctionat. De exemplu: “Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

4. Revizurea Constitutiei Romaniei din 2003 a adus cateva noutati controversate cum ar fi: gratuitatea invățămîntului de stat nu mai este garantată neconditionat, minoritatile naționale au dreptul de a folosi limba materna in administratie si justitie, obligativitatea stagiului militar se stabileste prin lege organica, intrarea in Uniunea Europeana si NATO nu a fost votata prin referendum, ci de catre Parlament. Unele din aceste noutati au dus la abuzuri legislative.

5. Constitutia are cateva elemente interne de protectie, destinate protejarii cetatenilor in cazul in care tara se afla in situatii incomode: “Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgentă si nici in timp de razboi”.

6. Constitutia Romaniei ii ridica pe politicienii cu functii deasupra cetatenilor si legilor, oferindu-le imunitate pentru ideile exprimate. Ulterior aceasta imunitate a fost extinsa prin legi pana aproape de imunitatea totala!

6 lucruri interesate referitoare la Uniunea Europeana

1.  Catalogarea UE referitoare la schema de etichetare a  hartiei igienice este de doua ori mai lunga decat Declaratia Universala A Drepturilor  Omului.

2.  18  din totalul de 28 de state membre ale Uniunii Europenne pana in prezent folosesc  Euro moneda unica europeana  intodusa in  2002.

3.In Uniunea Europeana se vorbesc 24 de limbi oficiale unde dezbaterile parlamentare si actele oficiale ale acestora se traduc in toate cele 24 de limbi.

4. In anul 2002 Uniunea Europeana a primit premiul Nobel pentru pace

5. Pe 7 februarie 1992, ministrii de Externe si ai Finantelor din 12 state europene au semnat Tratatul de la Maastricht, de creare a Uniunii.

6. Imnul Uniunii Euroene este “Oda bucuriei”, face parte din simfonia a noua a lui Ludwigh van Beethoven si a fost compus in anul 1823.