Sfarsit

Despre cum sa ne dam singuri cu…

Din SUA primim o stire prosteasca, dar oarecum asteptata: Partidul Republican a hotarat sa isi faulteze propriul candidat mai mult decat pana acum, mai direct decat era cazul si mai subtil decat merita electoratul: http://www.mediafax.ro/externe/evan-mcmullin-un-consultant-politic-republican-candideaza-ca-independent-la-presedintia-sua-15554405 . Pe scurt, un alt membru al Partidului Republican a decis sa candideze la functia de presedinte, evident nu o pote face din partea PR, pentru ca acestia au alt candidat, asa ca s-a hotarat sa candideze independent. Independent, dar romaneste, pe spinarea electoratului Republican, astfel incat sa favorizeze candidatul democrat, caci pericolul sa castige candidatul propriu e prea mare.

Motivatia sa este stupida, in esenta nu ii convine candidatul republican si crede ca e mai destept, ca poate face mai mult, ca republicanii dezamagiti (atentie, nu electoratul dezamagit, ci republicanii dezamagiti) il vor vota si asa mai departe. Acum, sistemul de vot american nu ii da nici o sansa, asta e clar, dar in aceeasi masura sistemul de vot american ii permite sa fure din voturile candidatului desemnat. Nu e corect, e clar ca inseamna blat cu adversarul, dar pana la urma pare sustinut de partid, care nu s-a delimitat de el, nu l-a exclus (asa cum s-ar fi intamplat in orice partid), nu si-a sustinut propriul candidat impotriva tuturor, asa cum se cuvenea. In fine, viitorul apropiat ne va dovedi cate parale face si cat este de apreciat de electoratul republican, ceea ce este insa de notat este absurdul situatiei, interesul personal care trece inaintea interesului partidului, orgoliul nemasurat care dezbina oameni si schilodeste politici.

Asta nu este tot. SUA au in esenta aproximativ trei sute douazeci de milioane de locuitori (foarte neclar numarul exact, o mare tampenie si aici) si din aceste trei sute douazeci de milioane s-au gasit sa candideze doi tampiti si un oligofren. Nu mai existau in SUA alti oameni, inregimentati politic sau nu, care sa candideze, care sa fie mai adecvati pentru postul de presedinte decat mascaricii astia doi. Trei acum. Ca iese unul sau altul pentru mine e tot una, pentru SUA nu. Lumea crede ca imi place de Trump. Nu imi place atat de mult, e prostut, dar nu imi place deloc de Clinton, e si proasta si mincinoasa, si orgolioasa si fara coloana, total opus fata de sotul ei. Bill Clinton a fost ultimul presedinte cu creier, ma intreb cum de nevasta-sa e atat de diferita. Sincer, poate Trump nu ar fi cel mai bun presedinte pentru SUA, sigur nu este, dar Clinton o sa fie un dezastru, si nu e vorba de un sughit, pe termen lung e vorba de faliment, de miscari civile si de arsenal nuclear cazut pe mana cui nu trebuie. Cam asta este miza, nu vize pentru cativa mexicani, nu un gard la granita cu Mexicul, pe care oricum si democratii il au in vedere, numai ca nu guita asa de tare. Nasol, viitorul marilor state pare sumbru, o sa fie rau, dar sa speram ca alte tari se vor ridica si vor reusi sa tina omenirea pe linia de plutire.

Apreciati acest articol

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

Leave a Reply