UE

Esecul Europei sociale (5)

Si daca in tot timpul asta populatia Europei de vest era mai mult sau mai putin conectata la realitatile globale ale momentului, fiind traditional mai mult preocupata de evenimentele si evolutiile regionale si locale, in Romania, caci cred ca a venit momentul sa vorbim un pic si despre ea, populatia mai rasarita, de la clasa medie in sus, suferea cumplit prigoana comunista instituita de la Moscova.

Va mai amintiti de „Ana, Luca şi cu Dej / Bagă spaima în burgheji”? Ah, voi nu, poate bunicii vostri, dar cam asa era. Romania era la acea vreme o colonie ideologica a comunismului (nu ca acum ar fi altfel, acum doar si-a schimbat numele in social-democratie, struto-camila care nu exista). Tot jegul pe care natiunea romana il tinea sub pres a fost scos de acolo si promovat de politica comunista in doua directii, prima data catre conducerea statului, apoi impotriva celor care duceau o viata decenta. Oameni scosi cu forta din case ca sa bage in locul lor animale sinistre cu nume de oameni (caci daca ar fi fost oameni nu ar fi acceptat sa incalce proprietatea unui semen), distrugerea infrastructurii (drumuri, poduri, fabrici, agricultura, banci – pe motiv ca ar fi fost construite de vechiul regim – numai oligfrenii pot sa gandeasca asa ceva), oamenii valorosi indepartati din societate (pe motive ideologice), candidatii valorori indepartati din institutiile de studiu (superior) si inlocuiti de taranoi infecti retardati (pe baza de dosar social – va mai amintiti de nota de la social la intrarea la facultate?), toate astea au fost lucruri executate cu voiosie de poporul roman, cel putin de partea lui animalica, inculta, lenesa si degenerata, la comanda rusului. Ce sa mai Romania a fost tara unde, evident, a prins cel mai bine implementarea Directivelor NKVD, implementare care probabil continua si astazi. In alte tari, atise si ele de comunism, poporul, oamenii, s-au comportat mai decent, chiar si Partidul Comunist s-a comportat mai decent, a se vedea Yugoslavia si Polonia de exemplu.

Pentru Romania un moment aparte al istoriei este exacerbarea cultului personalitatii, care nu a inceput cu Ceausescu, asa cum sustin unii istorici contemporani, ci a inceput cu mult inainte, inainte chiar de epoca comunista, poate chiar inainte de cel de-al doilea razboi mondial, dar nu am eu date la care sa ma refer. In orice caz, inceputurile comunismului in Romania, cam pe vremea in care Partidul Comunist Roman era condus de facto de Ana Pauker au marcate de evolutii semnificative ale cultului personalitatii, evolutie care i-a pus la un moment dat pe ganduri chiar si pe liderii comunisti. Pe scurt, lozincile comuniste semanau la inceput atat cu cele legionare, cat si cu cele sovietice. COmunistii romani trebuiau sa isi gaseasca o identitate, dar pana la urma acest lucru nu a mai fost posibil, poporul roman a asimilat si s-a conformat cultului personalitatii imediat, luand-o inaintea propagandei, vadind un teren fertil pentru superficialitate si ipocrizie. Care, bineinteles, continua si in ziua de azi, si daca nu ma credeti cumparati un ziar, uitati-va bine pe prima pagina, trageti concluziile, si aruncati ziarul la gunoi, odata cu toata propaganda pe care o contine.

— va urma –

UE

Esecul Europei sociale (4)

In Europa de Vest mai era cum era, in Europa de Est era tragic. Si aici tot prostia era la putere, dar cu nuante de salbaticie greu de imaginat. In urma refuzului lui Stalin de a lasa statele din estul Europei sa participe la efortul de reconstructie pe bani americani au fost in special trei-patru state care s-au remarcat si, bineinteles, Romania nu a fost printre ele. In primul rand s-a remarcat Yugoslavia, tara unde Tito s-a certat cu Stalin in 1948 sau ’49. S-a certat si apoi a cerut ajutor pentru reconstructie de la americani. Americanii nu au dat voie Yugoslaviei sa participe la Planul Marshall deoarece Planul prevedea expres cooperare transfrontaliera, pe cand Tito, culmea, mai rational, incerca sa implementeze o Yugoslavie care sa se autosustina. Pana la urma americanii i-au dat Yugoslaviei bani separat, nu mai stiu sub ce program, dar se pare ca banii au avut impact si economia Yugoslava a avut ceva avant pana prin anii ’60. Cum Yugoslavia era stat federal, starea de spirit nu era identica pe tot teritoriul, dar din povestile si legendele nascute pe vremea aceea, se pare ca oamenii erau multumiti de Tito, chiar daca rusii si ungurii amenintau la sfarsitul anilor ’40 cu interventia armata spre beneficiul “poporului” yugoslav. Conglomerat de state si natiuni, Yugoslavia a reusit sa-si determine cetatenii sa treaca peste ciondanelile curente si sa isi insuseasca un sentiment de fratie si cooperare intru prosperitatea statului Yugoslav. Din nefericire sentimentul nu a dus si la prosperitatea societatii, asa ca, dupa cum se stie Yugoslavia se va destrama rapid si violent la inceputul anilor ’90.

Pe urma s-au remarcat Cehoslovacia si Polonia, care ar fi vrut sa participe la planul americanilor si nu cred ca ar fi refuzat sa participe la impartirea beneficiilor cu “fratii” din vest. Oamenii probabil ca aveau un nivel de cultura civica mai ridicata si conducatorii lor asemenea, dar vai, nefericire, Stalin a fost puternic si a pus piciorul in prag, avand la picior Armata Rosie care avea inca lucruri de reglat cu polonezii si banuiesc ca nu ii inghitea nici pe cehoslovaci, asa cum putem sa observam un pic mai tarziu in istorie. Asa ca istoria celor doua tari s-a scris pana la urma asa cum a vrut Stalin, spre ulterioara nefericire masiva a oamenilor de rand.

Ultima tara de care merita sa vorbim acum este Germania, in special Germania de Est. Americanii au spus de la inceput ca banii vin cu conditii nenegocibile, si una dintre acestea, cred ca am mai scris, a fost cooperarea transfrontaliera pentru formarea unei piete capabile sa satisfaca la comun statele vest europene. Aceasta piata trebuia sa includa Germania de Vest si bineinteles, daca se accepta si Germania de Est. Asta nu a acceptat Stalin, cred ca animalul vroia sa tina Germania intr-un fel de sclavie, impiedicand dezvoltarea economica, stimuland saracia, dar cerand in acelasi timp plata integrala a despagubirilor de razboi, eventual cu compensatii nesfarsite, intinse pe multe generatii. Americanii se gandeau la viitor, fiind mai mult preocupati de ceea ce va urma peste zeci de ani decat de ceea ce se intampla pe moment. Restul e istorie, se stie ce s-a intamplat, se cunoaste reactia poporului german, dar nici pana acum nu inteleg cum au ajuns in situatia dezastruoasa in care se afla azi. Din nou prostia…

— va urma –

UE

Esecul Europei sociale (3)

Un alt efect negativ al planului Marshall a fost permanentizarea invaziei statului in economie, si pasivitatea cu care cetateanul european accepta aceasta intruziune. Odata cu banii primiti de la americani guvernele europene (care au participat la “reconstructie”) s-au ales cu o serie de conditii pe care nu le-au putut negocia si cu o serie de apucaturi care au afectat mult cetatenii europeni. Sincer, nu stiu cum priveau cetatenii la acea vreme actiunile guvernelor lor, dar in principiu cred ca potential fiecare cetatean a beneficiat de reconstructia prin care trecea tara sa. Asta, bineinteles doar pentru cei care au acceptat ajutorul, azi ne vom referi numai la ei. Numai ca acest beneficiu trebuia sa fie acceptat fara problemele cu care a venit. Statul a investit masiv in infrastructura, dar nu din banii sai, guvernul nu are bani proprii si nu poate dispune de ei cum vrea, mai ales modificand comportamentul nativ al cetateanului.

Si credeti ca totul s-a oprit aici? Da de unde, banii veniti de la americani au fracturat societatile si au dus in final la instituirea socialismului salbatic care subjuga acum Europa. Cum? Pai banii au fost acordati guvernelor, dar cati dintre cetatenii de atunci stiu exact cum au fost cheltuiti banii? Da, pentru infrastructura, dar cati au fost acordati clientilor politici, cati au fost intorsi la guverne, cati au finantat partidele politice? Cati din banii aceia au folosit la contruirea socialismului in Europa? Pai cam toti… zic unii americani. Europa a trecut bineinteles printr-o perioada de puternica revenire economica, cam pana prin anii ’50-’60. Sigur, asta e bine, care care este cauza si care este efectul? Se poate deduce o relatie directa intre banii americanilor si revenirea economiei europene? Eu zic ca nu, motivele sunt destul de evidente, dar valul minciunilor este gros, greu sa gasesti adevarul. In fine, sa vedem mai departe.

Pai mai departe ar fi Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, caci trebuia sa administreze cineva banii americanilor, nu? Asta a luat fiinta prin 1948 si este stramoasa OECD. Lucrurile ar fi fost bine daca ar fi ramas asa. Statele au vazut ca impreuna lucrurile nu sunt ca atunci cand esti singur si de aici lucrurile au inceput sa evolueze adaugand ambitii politice planurilor economice.

Banii americanilor s-au terminat prin 1951, cam asa. Pe vremea aceea lucrurile evoluasera putin… Foarte putin. In 1951 au fost alegeri in Franta, castigate de Adunarea Poporului Francez (condus de Charles de Gaulle), un partid de dreapta, dar fara majoritate, viata politica fiind dominata in continuare de socialisti si socialism. Si daca Franta a avut intotdeauna porniri socialiste, deci starea de fapt nu ne mira, situatia era similara si in alte state. Ce sa mai, cam toata Europa mustea de socialism. Si mai era un aspect. Statele europene, in majoritatea lor (exceptie facand UK) depindeau de piata europeana pentru desfacerea produselor. Cresterea economica uriasa (Germania era campioana) venea cu un pret: o piata de desfacere mica si nesigura. In plus statele europene incepeau sa nu mai conteze politic, SUA si URSS faceau jocuri peste capul lor si cateva incidente politice de la inceputul anilor cincizeci si pana in anii saizeci au aratat ca statele europene isi pierdusera aproape peste noapte rolul de puteri mondiale. NATO se infiintase deja in 1949, deci teoretic statele din vestul Europei erau aparate impotriva estului, dar lipsea acut puterea politica. In 1955 s-a infiintat si Tratatul de la Varsovia, rusii nu vroiau sa ramana nici ei mai prejos, asta a contribuit la divizarea si mai acuta a continentului. Oameni care au trait acele vremuri descriu o stare de nesiguranta accentuata, sincer, dupa cate se pare dominata de prostie crasa. Stiti, prost este cel care isi face rau si lui, si celor din jurul sau.

— va urma —

UE

Esecul Europei sociale (2)

Cred ca la vremea respectiva ceea ce isi doreau americanii in primul rand era oprirea avansarii ideologice a comunismului catre vestul Europei. Asta nu au reusit sa faca, dar a mai existat un obiectiv cel putin la fel de important, si anume creearea unei monede care sa conteze pe piata internationala si care sa ii ajute in relatiile economice externe. Ca sa ne intelegem bine, pe atunci nu mergea ca acum, cand statul isi plateste datoriile cu bani nascuti in calculator, pe vremea aceea, mai ales daca vroiai sa fii bagat in seama in relatiile internationale trebuia sa scoti din buzunar ceva palpabil, aur, materii prime, armament. Si atunci americanii au venit cu un program de reconstructie a Europei, planul Marshall.

Prietenul meu, bineinteles, nu isi mai aduce aminte de gandirea populara a acelor ani, nu are cum, nu era nascut pe atunci. Posibil ca nici tatal sau sa nu fi fost nascut. Putem insa sa ne uitam la alegerile legislative franceze din toamna lui 1946 si alegerile prezidentiale din primavara lui 1947 si cred ca reusim sa ne dam seama de spiritul epocii. In noiembrie 1946 au castigat detasat alegerile comunistii, prin trei partide de extrema stanga, in ordinea procentelor obtinute: Partidul Comunist Francez, Miscarea Populara Republicana si Sectiunea Franceza a Internationalei Muncitoresti. Totalul voturilor obtinute de cele trei partide a fost 72.09%. Spre comparatie Gaulistii au obtinut 3.05% si nu au intrat in Parlament. Deci societatea era bantuita masiv de ideile comuniste si situatia era oarecum generalizata cam peste tot in Europa caci comunistii au mai castigat si prin alte parti, de exemplu in Italia. O observatie de nuantare trebuie totusi sa luam in calcul aici si anume ca in acei ani nu statea nimeni cu mana intinsa, ci din contra, avantul comunist al societatii lasa deschisa calea unor perspective ipotetic frumoase si oamenii oricum cautam sa experimenteze programe politice noi, caci cele vechi, dupa cum stim, isi cam aratasera limitele. Si atunci, ca si acum existau si oameni care apreciau unele valori ale epocilor trecute, dintre care unele, sa fim constienti, ar fi binevenite si in ziua de azi. Viata de zi cu zi este greu de apreciat de un om obisnuit cu societatea de azi, dar aspectele locale, regionale, erau puternic prezente in viata cetateanului si prin aceasta perspectiva viitorul cetatean european percepea zilnic inegalitati sociale, ingalitati ce au contribuit profund la dezastrele societatii de azi. Ca erau inchipuite sau nu, asta este o alta problema.

Si a venit planul Marshall. Americanii au chemat liderii europeni la consultari, inclusiv pe Stalin, inclusiv pe cei din Europa de Est, care, bineinteles, la dojana lui Stalin au refuzat invitatia. Cei care s-au dus au adus tarilor lor investitii masive in reconstructie, cu accent pe infrastructuri, lucru foarte bine primita la vremea respectiva, si necesar de altfel. Planul nu a fost rau gandit, pe termen scurt comertul exterior al SUA a inflorit, economia europeana a primit un branci forte bine venit, desi in SUA planul nu a inregistrat cote de popularitate. Dar Planul Marshall a avut un efect secundar nefast! A invatat europenii sa stea cu mana intinsa! Atunci au inceput europenii sa accepte ideea banilor scosi din palarie, bani neprodusi intr-un sistem economic viabil. Ajutorul american a stimulat dar in acelasi timp si destabilizat economia europeana, creand impresia, care apoi a devenit lege, ca un ajutor extern economiei, neinregimentat de legile pietii, poate stimula “cresterea” economica. Nimic mai fals!

— va urma –

UE

Esecul Europei sociale (1)

Vorbeam cu ceva timp in urma cu un prieten francez, despre inceputul Europei sociale, implementarea acestui proiect si imensa dezamagire care a venit in ultimii ani. Prietenul meu este etnic breton si este mandru de originile sale (cunosc multi bretoni, dar acesta in particular pare om normal). Dupa cum bine se stie, la inceputurile inceputurilor, noi, romanii am fost absenti. Ca urmare, mi se pare important sa stau de vorba cu cei care au trait inceputurile, caci documentele oficiale sunt susceptibile a fi “imbunatatite”. In plus, intotdeauna reclama este mai frumoasa decat produsul si multi dupa ce vand produsul uita ce au promis in reclama.

Cred ca inceputul ambitiosului plan european a fost dominat de entuziasm si euforie, si cred ca nimeni nu a reusit sa stea un pic sa se gandeasca si sa calculeze consecintele avalansei de vorbe care descriau “bunele intentii” ale politicienilor. Bineinteles, ca intotdeauna, politicienii au prezentat jumatatea plina a paharului. Paharul era de la inceput impartit, o parte pentru public, popoare, omul de rand si o parte pentru politicieni. Poporului i s-a promis un viitor luminos, fara a fi bine definit, nimeni nu isi mai aduce acum aminte exact ce s-a promis si mai ales cand, caci trecutul european este foarte tulbure si ne duce istoric in anii imediati urmatori celui de Al Doilea Razboi Mondial. Bineinteles, la acea vreme nimeni nu s-ar fi gandit ca in 2015 Germania va fi invadata de 1.1 milioane de persoane fara legatura cu spatiul european, pentru ca ar fi urmat imediat cel de Al Treilea Razboi Mondial. O sa ne referim un pic la acele timpuri pentru a defini mai bine intervalul in care totul a trecut de la rau la bine si momentul in care sandramaua a inceput sa se subrezeasca, totul ajungand la foarte rau, spre dezastruos. Daca ne gandim la anii de dupa Al Doilea Razboi Mondial trebuie sa ne imaginam o Europa substantial diferita de cea de azi. Saracia era predominanta, nu cred ca viata era foarte grea, razboiul trecuse, dar lipsurile erau impovoratoare. Economia era la pamant si, pentru motive usor de inteles, nici nu existau premize ca oamenii de atunci sa creada ca economia ar putea sa “renasca” miraculos, desi semne de revigorare au aparut aproape imediat. Problema imensa si acuta era la vremea aceea ca marile natiuni europene erau secatuite de resurse, fiind dintr-o data iesite dintr-un razboi devastator, care venea dupa un alt razboi devastator si se aflau in situatia nefericita in care nici nu mai beneficiau de anumite resurse ieftine sau gratis de care beneficiasera sa zicem cu cincizeci de ani mai inainte. In contrast cu Europa, SUA se aflau in plina crestere economica, poporul american avand un apetit pentru consum sporit dar, mult mai important, un apetit pentru investitie extraordinar. Nu trebuie neglijat faptul ca industria de razboi americana alimentase cu arme cam toate partile implicate in conflict, inclusiv Rusia lui Stalin, si ca in SUA se faceau calcule pentru un joc pe care numai americanii stiau sa il joace la vremea respectiva (pentru ca invatasera de la altii).

— va urma –

Comunism

Dusmanul binelui este mai binele

Un bolnav psihic nu poate conduce o masina. Da un test psihologic, nu il trece si nu este primit in examen, nu i se da carnet. Un bolnav psihic poate fi insa procuror si se poate juca in voie cu destinele oamenilor. Ce spun eu procuror, procuror sef!

Un articol interesant povesteste despre aventurile orasului Dallas cu un procuror “districtual” de care nu poate scapa. Procurorul, o femeie, bolnava psihic, nu poate fi concediata pentru ca legea ce reglementeaza conflictele de munca nu permite, sau nu stipuleaza exact ce poti sa faci cu bolnavii mintali. Statul s-a adresat instantei in speranta ca o poate concedia. Colegii de munca (subalternii) femeii ar depune oricand marturie ca procuroarea a avut ceva episoade de paranoia deliranta. De altfel a fost tratata de depresie severa, dar se poate ca si alte aspecte ale bolii ei sa iasa la iveala. Si totusi nu poate fi trimisa la plimbare pur si simplu.

Sa privim un pic detasati de situatia noastra de romani. Un bolnav psihic ajunge intr-o functie. Este evident incompetent si datorita starii in care se afla provoace probleme colaterale pe care nimeni nu le sanctioneaza, pentru ca, nu-i asa bolnavul psihic nu este responsabil de actele sale. Dar totusi nu poti sa il dai afara, sa il trimiti la plimbare! Chiar daca exista certificat medical care atesta nebunia lui.

Aha! Tare lege, multe asa inainte, imediat vom ajunge inapoi in epoca de piatra, de data asta socialista!

Pinocchio

Silicon si nitrogen

Sa ne intelegem bine, ambele cuvinte sunt trecute in DEX! Dar intotdeauna un ziarist zabauc si fara nici un fel de cunostinte tehnice le foloseste prostesc, traducand din limba engleza sau franceza texte care ar merita mai mult decat copy/paste.

Sa vedem vreo doua exemple:

“… Oamenii de știință au inventat cipurile de silicon care pot înlocui organele umane. Proiectul a câștigat premiul pentru design al anului 2015” – ziaristul prostut ar fi trebuit sa foloseasca cuvantul siliciu, asa e romaneste, chiar daca in engleza e silicon

“… grupul va anunţa în martie măsuri de reducere a emisiilor reale de oxid de nitrogen la cele mai recente modele diesel ” – ziaristul prostut ar fi trebuit sa foloseasca cuvantul azot, asa e romaneste, chiar daca in engleza si franceza se zice nitrogen/nitrogene

Sincer, daca nici lucrurile simple nu le pricep “formatorii de opinie”, ziaristii lui Peste, pai ce pretentii sa ai asupra unor subiecte mai complicate? Sunt foarte dezamagit de aceasta situatie si, sincer, nu vad nici o iesire. Si nici nu cred ca exista vreuna, idiocracy ne pandeste dupa colt!

Romania

Antrenament pentru neputinta

Stiti cum dresezi un animal caruia trebuie in acelasi timp sa ii castigi si afectiunea si trebuie sa ii imprimi si un sentiment de frica? Simplu, afectiunea i-o dezvolti prin interactiuni directe (mangaiere, recompensa cu hrana etc) si frica prin interactiuni indirecte (atentionarea cu biciul, cu un bat etc). Animalul respectiv trebuie sa fie mamifer de turma sau haita, altfel nu merge, si, ca o precizare suplimentara, va rog sa nu faceti confuzie intre atentionare si bataie, bataia nu se face cu aceleasi mijloace fizice prin care dresezi animalul pentru ca nu il mai poti dresa daca incurci lucrurile. Deja va puteti da seama (poate ca multi dintre dvs. ati experimentat deja) ca balanta intre afectiune si frica trebuie sa fie foarte bine echilibrata pentru ca de oricare dintre parti se inclina balanta, comportamentul animalului va devia de la comportamentul dorit. Daca reusiti sa mentineti balanta echilibrata, animalul se va atasa de dumneavoastra si va dezvolta o ura desavarsita fata de obiectul atentionarii (bici, bat, etc).

Cam asa procedeaza si guvernul cu noi, noroc ca noi avem un pic mai mult creier si ne putem da seama de schema lui marsava, nu-i asa? Exemplul actiunilor autoritatilor in cazul zapezii cazute anul acesta este, ca si in multi alti ani trecuti de curand, extrem de elocvent pentru cultul sentimentului neputintei populare, neputinta pe care toate guvernele de dupa revolutie au incercat sa o sadeasca si apoi sa o cultive in randul romanului. Daca pica un pic de zapada incepem sa ne lamentam, nu mai mergem la scoala, nu mai mergem la servici, nu mai muncim, stam ca boii in case si urmarim stirile la TV. Ma rog, care sunt boi, caci oamenii normali nu pun asa de usor la imina fiecare cuvant al guvernului. Ca de obicei, si la aceasta ninsoare guvernul a apasat si pedala afectiunii si pedala fricii. Pedala afectiunii este foarte placuta populatiei indobitocite de retorica socialista si s-a concretizat prin zile libere (1 zi) pentru copii si adulti in sistemul de invatamant, ceva agitatie in sistemul sanitar, ceva amenzi date exploatatorilor care nu au deszapezit si ceva beneficii pentru bugetari. Cam atat, dar suficient. De partea cealalta, guvernul a apasat excesiv pedala fricii, lasand drumuri inzapezite, inchizand autostrazi si drumuri nationale, anuntand la fiecare clipa catastrofe si calamitati. La dresaj sunt buni, pacat ca nu stiu nimic despre economie, politica, industrie, societate, cultura etc.

Miza este un popor neputincios. La ce foloseste un popor neputincios? Pai scuipa in san si face exact ce vrea guvernul. Isi face cruce si nu gandeste. Asta este miza, si este mare. Bineinteles, nu toti oamenii inghit neputinta socialista. Sunt unii care merg la serviciu, care iau alt drum decat cel inchis de guvern, care isi pun copiii sa faca exercitii chiar daca nu merg in acea zi la scoala. Le este mai bine? Deocamdata da! Le va fi mai bine? Speram, de fapt in ei ne este speranta unui viitor normal.

Am atasat mai jos doua fotografii din noaptea de sambata spre duminica.

Deszapezire Inzapezire
Deszapezire Inzapezire
Copac cazut Bucuresti
Copac cazut Bucuresti

In prima fotografie se vede cum fac autoritatile deszapezire. Pe strada cu pricina, o strada cu doua benzi de circulatie, cate una pe fiecare sens, a trecut un tractor cu lama. De o parte si de alta a drumului se afla acum munti de zapada care ajung pe la saizeci-saptezeci de centimentri inaltime. Accesul pe strazile laterale este foarte greu, nu imposibil, dar foarte greu. Iesitul din curti este imposibil. Daca autoritatile nu faceau “inzapezire” totul ar fi fost foarte bine. Cui foloseste acest mod de deszapezire? Numai guvernului.

In a doua fotografie se vede ce se intampla cand cade un copac in Bucuresti. Cine a gandit strazile probabil a fost rau voitor sau nebun. Sau lucra pentru guvern. Asta este sigur.

Ganditi cu capetele voastre, lasati prostiile debitate de presa la comanda guvernului, noi nu suntem platiti sa ne panicam, viata noastra merge in continuare. Daca la douazeci de centimetri de zapada va panicati, cand vor veni doi metri ce faceti, muriti in case?

Matura

Sa vorbim un pic despre sex!

Sexul nu intra in vizorul asociatiei, si asta nu e o surpriza. Trebuie insa sa vorbim un pic despre sex ca sa nu ne trezim cu vreo amenda colosala pentru ne-am adresat unui ciudat cu “el” sau “ea” in loc de “elea”. Sau, mai rau, pentru ca nu am prevazut in sediul asociatiei WC pentru sexele incerte. Si ca veni vorba, mai bine nu mai primim necunoscuti, ca nu se stie, si nu ne trebuie amenzi sau procese pe teme sexuale. Nu e exagerat, tembeli sunt peste tot, dar sa avansam un pic cu subiectul.

Pentru oamenii normali, ca noi, exista, in mare, doua sexe: barbat si femeie. Cu alte cuvinte, sexul este un concept binar, bazat pe o oarecare polarizare a unor elemente obiective sau subiective implicate in aprecierea realitatii inconjuratoare subiectului. Pentru oligofreni, exista sase sexe (sau mai multe, dar pe celelalte nu am reusit sa le inteleg): barbat, femeie, de sex neutru, fara niciun sex, de ambele sexe si transsexual. Wow, complicat. Si nu sunt toate, mai sunt si altele, dar nu le mai enumar aici.

Ca sa ne intelegem bine, parerea mea este ca cine spune ca este de alt sex decat barbat sau femeie sufera de o boala psihica tratabila, dar din nefericire incurajata de societate prin corpul legislativ. Si nu sariti ca prostii, da, boala psihica, si o sa explic printr-un exemplu ca sa intelegeti mai bine. Sa ne imaginam un om care se crede Napoleon. De fapt el chiar este Napoleon, in mintea lui, da comenzi, o cauta pe Josephina (Joséphine de Beauharnais) si altele asemenea. Si surpriza, niste medici il declara nebun! Pai judecati singuri, acei medici il discrimineaza la fel de mult pe “Napoleon” pe cat i-ar discrimina si pe cei care, nascuti fiind barbati, isi inchipuie intr-o zi ca sunt femeie. Si sa nu pomeneasca nimeni de genetica pentru ca vorbeste prostii si ii sterg comentariile. Daca exista legi impotriva discriminarii celor cu sexe “multiple” sa existe legi si impotriva discriminarii “Napoleonilor”, altfel nu se poate!

Ce mi-a fost greu sa inteleg prima oara (de aceea trebuie aprofundata legea, ca sa nu comiti erori) a fost diferenta dinte “sexul neutru” si “niciun sex”, si as vrea sa spun cateva cuvinte despre asta, ca sa imi fixez mai bine notiunile, si poate, pe undeva ii ajut un pic si pe inocenti, chiar daca nu face obiectul asociatiei noastre. Sexul neutru este un al treilea sex, sau tip de sex, daca vreti, sex diferit deopotriva de sexul barbatesc sau femeiesc. De altfel, la acele “altfel de sexe” pe care am zis ca nu le mai enumar, intra exact astfel de sexe, nici barbatesc, nici femeiesc, nici neutru, nici din celelalte, si, spre surprinderea mea, exista si nu sunt chiar putine. Deci sexul neutru. Cine spune ca este de sex neutru isi accepta conditia sexuala, adica accepta faptul ca poseda un sex, numai ca nu este nici barbat, nici femeie, este de sex neutru. Adica nu ceva intre barbat si femeie, sau o combinatie a celor doua, cum am crezut eu ca prostul la inceput, ci de un al treilea sex, neutru. Prin contrast, cel care nu are niciun sex, pur si simplu nu are sex, adica nu e neutru ci nu are deloc!

Despre transsexuali stie deja toata lumea, sunt trecuti si in DEX: 1. Adj. (Biol.) Referitor la trecerea de la un sex la altul. 2. S. m. și f. Persoană caracterizată prin transsexualism. Deci aici lucrurile sunt clare. Ce este insa cu cei care au doua sexe. De fapt, normal, nu au doua sexe, caci nu este vorba de hermafroditi, care din nefericire, saracii de ei, asa s-au nascut si nu sunt bolnavi psihic, ci este vorba de persoanele care, indiferent daca poseda caracteristici sexuale interne si externe de sex masculin sau feminin, se considera a avea doua sexe, nu neaparat feminin si masculin in acelasi timp, ci de exemplu, feminin si neutru in acelasi timp. Ha? Ce ziceti de asta? De fapt lucrurile se complica si mai mult, pentru ca cei care au doua sexe nu trebuie neaparat sa aiba cele doua sexe in acelasi timp! Si ma rog, oricat de aberant ar parea articolul pana acum, ce e cu adevarat aberant de abia de acum inainte incepe!

Cat credeti ca puteti fi amendat daca “discriminati” prin vorbe, atitudini sau fapte, un individ, sa zicem de sex neutru? Depinde unde ne aflam! Daca suntem in Romania amenda este de pana la 100000 RON. O suta de mii de lei noi! Daca suntem in New York amenda este de pana la 250000 USD. Daca suntem la Paris 45000 Euro si trei ani de inchisoare. Vi se mai pare ca este bine sa fiti ignoranti referitor la sex?

De ce este asa de aberant? Pentru ca niste imbecili s-au hotarat sa dea ei legi care sa protejeze bolnavii de boli psihice cu conotatii sexuale. In Europa, nediscriminarea minoritatilor sexuale este prevazuta chiar de “Cartea drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, gasiti un link aici, dar nu aprofundez, pentru ca vreau sa scriu un articol separat despre asta. In New York, au luat lucrurile mult mai in serios si s-au apucat sa defineasca exact ce inseamna sexul, cum e cu el, cand discriminezi, cum poti discrimina, si altele asemenea. Legea o gasiti aici, cititi, ca sa vedeti ce bolnavi mintal au ajuns sa faca legile: http://www.nyc.gov/html/cchr/downloads/pdf/publications/GenderID_InterpretiveGuide_2015.pdf. De ce este asa de importanta legea? Pentru ca oricand, ca angajator, te poti trezi acuzat de un bolnav mintal ca l-ai discriminat in mod sistematic si nu i-ai asigurat WC pentru sexul lui, oricare ar fi el. Oricare ar fi el la momentul vorbirii, pentru ca peste doua luni poate sa aiba alt sex, legea nu ii interzice, si trebuie sa ii faci alt WC. Si legea nici nu stabileste clar conditiile in care un individ se poate declara de un anumit sex, de exemplu nu cere o hotarare judecatoreasca in acest sens sau analize medicale care sa confirme sau sa infirme pretentiile individului. Cu alte cuvinte, pot sa am ce sex vreau eu, cand vreau eu, si toti ceilalti trebuie sa imi suporte toanele, ca daca nu, ii reclam ca sunt discriminat si primesc amenzi aberante, mult disproportionate in raport cu ipotetica fapta comisa. Si incearca tu, angajatorule, sa dai imbecilul in judecata ca sa dovedesti ca nu e de sexul pe care si l-a declarat el in dimineata respectiva! Din punctul meu de vedere, legile astea aberante mai mult rau fac decat bine, in primul rand, pentru ca invrajbesc oamenii, in al doilea rand, deoarece creaza portite pentru discriminari reale bazate pe tampenii si soldate cu razbunari sub protectia legii, iar in cel de-al treilea rand, pentru ca nici macar nu reusesc sa ii protejeze pe cei care sunt cu adevarat atinsi de aceste probleme, si nici sa ii educe pe cei ca mine, care suntem inca relativ sanatosi mintal.

Banca

Cap ai, minte ce-ti mai trebuie!

Am dat azi, din intamplare, peste un articol pe care nici nu stiu cum sa il calific: http://www.mediafax.ro/economic/grecia-isi-revine-dupa-trei-ani-de-criza-economica-in-decembrie-inflatia-a-fost-pozitiva-14964185. Autorul, nu stiu ce pregatire o avea, lasa sa se inteleaga ca problemele Greciei (de natura economica) s-au terminat, acum ca a inregistrat din nou inflatie. Si de ce? Pentru ca a inregistrat in luna decembrie a anului trecut inflatie pozitiva! In primul rand, nu reusesc sa imi dau seama de ce considera autorul articolului inflatia in sine o victorie, probabil ca este socialist, parerea noastra despre inflatie este cunoscuta, nu trebuie sa fie acceptata de toata lumea, caci nu toata lumea iubeste munca, dar trecand peste asta, sa analizam putin. Luna decembrie vine cu un salt important in consum, generat de sarbatorile de iarna. La orice curs de economie, atunci cand ajungi la statistica, dar repet, la orice curs, chiar si la cel tinut de comunisti, te invata ca accidentele statistice trebuie filtrate, mai ales daca se poate face o corelatie intre parametrul masurat si cauze externe, straine de fenomenul studiat. Numai si atat, si inflatia pozitiva inregistrata de Grecia cu ocazia sarbatorilor de iarna trebuia tratata cu scepticism, departe de a genera anuntul incheierii problemelor economice ale Greciei. Dar… Dar e mai mult decat atat. Sa vedem ce s-a mai intamplat in Grecia in trecutul apropiat. Pai, prin luna august, cautand fonduri sa isi satisfaca bugetarii, guvernul grec a introdus noi taxe (indirecte) pe vanzari. Taxele au crescut automat preturile, comerciantii nu pot da bani de la ei, nu au de unde, si nici producatorii, sa ne intelegem bine. Si pana la urma, cresterea de taxe a fost simtita si suportata tot de oameni. Care, deloc surprinzator, nu s-au inghesuit sa cumpere produsele scumpite, pana in decembrie, cand nu au mai avut incotro. Acum puteti spune, cresterea de preturi nu inseamna automat inflatie, mai ales ca este vorba in special de cresterea preturilor unor anumite categorii de produse, si aveti dreptate, dar Banca Greciei atat a asteptat! Si Guvernul Greciei si mai rau! Parametrii au fost calculati, anuntul a fost facut, toata lumea a sarbatorit, ziaristii lui Peste au scris. Si? Si nimic, Grecia este in aceeasi situatie economica grea in care se afla si inainte de decembrie. Probabil acelasi ziarist tembel o sa scrie si in vara ca turismul a scos Grecia din criza, si in ianuarie viitor o sa mai scrie o data si tot asa, trebuie sa manance si el o paine. Bine ar fi sa o si castige cinstit! Si ca o ultima idee, sper sa nu traga cineva concluzia citind articolul din link ca taxe mai mari inseamna economie mai sanatoasa, cu taxe mari vine saracia, indiferent de ce guita socialistii europeni!