Glob

Multi oameni la un loc nu formeaza o natiune (1)

Uniunea Europeana este o asociatie politico-economica de state europene (douazeci si opt la aceasta data). Daca toate statele componente sunt cu adevarat europene este o alta poveste, dar astazi in discutie este notiunea de “natiune”, concept extrem de simplu la prima vedere, dar extrem de complicat in viata de zi cu zi. Prostul nu isi pune nici o intrebare, el stie deja raspunsul, un raspuns vag care pluteste pe undeva prin capul prostului dar pe care prostul nu il poate formula si impartasi coerent apropiatilor sai. Dar prostul nu se sfieste sa foloseasca sintagme marete, precum ar fi cele de “natiune europeana”, “natiuni europene” sau derivatele localizate ale acestora, sintagme pe care le gasim din abundenta prin presa contemporana. Sigur, “natiune”, sa vedem despre ce este vorba.

Intelesul cuvantului “natiune” a evoluat de-a lungul timpului si, din nefericire, a evoluat foarte mult in ultimii zeci de ani. Dictionarul de neologisme din 1986 defineste natiunea ca fiind o forma de comunitate etnica-sociala a oamenilor, produs al dezvoltării societătii pe o treaptă superioara, avand ca trasaturi definitorii comunitatea de teritoriu, a intereselor economice, a originii limbii și culturii, o anumită factura psihica, din latinescul “natio”. Lasand la o parte dezvoltarea societatii pe o treapta superioara, obsesia vremii, observam ca la data respectiva natiunea avea la baza notiunea de etnie, agregata de ceva relatii sociale dar, surprinzator pentru vremea respectiva, in calcul era luata si o anumita componenta psihica, considerata indispensabila conceptului de natiune. Daca nu am cunoaste evolutiile definitiei cred ca la acest nivel de intelegere ceea ce caracterizeaza o natiune conform celor declarate mai sus ar fi atat necesare cat si suficiente pentru a completa imagine omului obisnuit despre natiunea careia ii apartine. In esenta, definitia de la acea data aducea impreuna oameni cu aceleasi caracteristici, oameni de acelasi fel, oameni care imparteau un teritoriu si care depindeau unul de altul prin prisma interactiunilor economice si culturale, oameni care vorbeau aceeasi limba si care se comportau si reactionau la fel datorita componentei psihice comune. Foarte semnificativ, definitia natiunii din 1986 nu aducea vorba despre conceptul de stat, despartind, cum este si normal, natiunea de stat. O definitie destul de solida a natiunii nu-i asa? Se pare ca nu, sau cel putin nu din punctul de vedere al statului, care curand dupa Revolutie a simtit nevoia sa schimbe aceasta definitie. DEX-ul din 1998 defineste natiunea ca fiind o comunitate stabila de oameni, istoricește constituita ca stat, aparuta pe baza unitatii de limba, de teritoriu, de viata economica si de factura psihica, care se manifesta in particularitati specifice ale culturii nationale si in constiinta originii si a sortii comune. Primul lucru care sare in ochi fata de definitia din 1986 este extragerea din continutul definitiei a referintelor la etnie si introducerea in schimb a notiunii de stat. Din punctul meu de vedere amestecarea statului si natiunii in acelasi amalgam este o greseala enorma, nu exista nici o legatura intre stat si natiune, si este de-a dreptul periculos sa legi conceptul de natiune de conceptul de stat, un concept vremelnic, framantat, care nu prezinta continuitate si cu care nici un cetatean sanatos mintal nu se poate identifica. Nu cred ca nici despre componenta etnica a unei natiuni nu se poate in principiu discuta deoarece, desi in ziua de azi statele tind sa administreze conglomerari multinationale, o natiune la origine este un subgrup al unei etnii ai carei membrii impartasesc toate celelalte caracteristici comune ale unei natiuni. Revizia aceasta a fost insa probabil necesara guvernului la vremea respectiva pentru a pregati constiinta populara si a o modela in favoarea integrarii europene, a deschiderii largi a granitelor pentru imigrare din tari exotice, pentru daramarea barierelor psihologice care tineau natiunea romana unita si altele asemenea. Si totusi lucrurile nu se aproesc aici. DEX-ul din 2009 faramiteaza si mai mult notiunea de natiune, definind-o ca comunitate umana caracterizata prin unitatea de teritoriu, constiinta identitatii istorice si culturale si, in general, prin unitate de limba si religie. Bineinteles, natiunea nu are nimic, absolut nimic in legatura cu religia, aceasta abominatie a inceputului de secol, aceasta moda turbata care sper ca va dispare curand din vietile noastre. Despre identitatea istorica nu prea avem ce sa discutam, probabil ca o exista careva care sa inteleaga exact ceea ce vrea sa insemne aceasta sintagma ciudata, dar omul normal sigur nu intelege. De asemenea din aceasta definitie a fost eliminata si componenta psihica comuna a oamenilor ce formeaza o natiune, nici o surpriza, guvernul isi continua lucrarea. O caracteristica comuna a celor trei definitii a ramas limba, dar cu parere de rau trebuie sa constatam ca limba nu este o conditie suficienta pentru o natiune si, poate, daca analizam mai bine, nici macar necesara. Deci prin prisma evolutiei conceptului de natiune in ultimii cativa zeci de ani ne dam seama ca nu prea avem motive sa credem ca viitorul ar putea sa ne aduca ceva bun in aceasta directie, diluarea conceptului ne face din contra sa ne gandim ca ceea ce urmeaza este diluarea natiunii in sine, si cum orice diluare a conceptelor puternice este urmata de efecte puternice in societate, diluarea natiunii va duce la disparitia ei.

—- va urma —-

Multi oameni la un loc nu formeaza o natiune (1) 5.00/5 (100.00%) 1 vote

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

Leave a Reply