Emergency

Masurile potrivite la timpul potrivit (1)

Discutam zilele trecute intr-o sedinta a asociatiei despre masurile pe care guvernele europene le-au luat pentru stabilizarea economiei si a mediului financiar, discutie care a pornit de la o analiza a balbaielii “a trebut criza / nu a trecut criza” si de la ultimele nastrusnicii ale guvernelor europene in materie de bugete, cu accent pe guvernul francez, guvern socialist, care a descoperit ca nu mai are bani si ca de fapt se poate guverna si cheltuind mai putin. Daca dam banalitatile si obsesiile personale deoparte putem extrage insa din aceasta discutie cateva idei bune referitoare la momentul limita pentru aplicarea unor masuri de salvare, cu alte cuvinte ultimul moment in care poti arunca colacul de salvare nefericitului cazut in apa involburata pentru ca acesta sa se poata salva de la inec.

Desi pare o chestiune banala, de genul “cu cat mai repede, cu atat mai bine”, momentul exact al interventiei in desfasurarea unui anumit eveniment pentru corectarea sau alterarea cursului actiunii in modul cel mai eficient posibil este subiectul unor calcule complexe, ce depind de multe variabile si care sunt descrise de teorii moderne din diverse ramuri de activitate (gasim astfel de calcule adesea in domeniul economic, poate ne scrie Valentin un articol edspre parerea lui pe aceasta tema). Si asta pentru ca daca interventia vine prea devreme, subiectul interventiei poate percepe interventia ca pe un abuz, ca pe o imixtiune in afacerile sale, fara o valoare utila pentru evenimentul la care participa. De exemplu in cazul nefericitului cazut in apa, daca ne grabim sa ii aruncam un colac de salvare s-ar putea sa constatam cu surprindere ca nefericitul nu este chiar asa de nefericit, de fapt stie sa inoate, chiar se descurca foarte bine si deci actiunea noastra este nu numai inutila, dar are darul sa il enerveze deoarece lasa impresia unor scopuri sau interese ascunse, si pana la urma este bazata pe o analiza superficiala a situatiei, ingloband presupunerea ca nefericitul este un neajutorat care nu poate face fata situatiei in care a intrat cu sau fara voia lui. Similar, in economie, daca statul intervine prea devreme in cazul unor tulburari de orice natura, operatorii economici sufera, piata este bulversata si “ajutorul” statului va fi privit, pe buna dreptate, ca abuziv. Daca interventia vine din contra, prea tarziu, este posibil ca subiectul sa fi suferit deja pierderi care sa nu mai poata fi compensate in viitorul apropiat, asa ca subiectul nu mai poate reveni la starea in care se afla inainte de desfasurarea evenimentului in cauza, deci, din punctul sau de vedere interventia este fara valoare. Dca revenim la exemplul nefericitului care a cazut in apa, daca asteptam exagerat de mult sa ii aruncam colacul de salvare putem ajunge in situatia in care corpul nefericitului a inceput sa sufere modificari ireversibile, de exemplu daca creierul sau a fost lipsit prea mult timp de oxigen, atunci interventia noastra nu ii mai aduce nimic bun, el fie va muri, fie va ramane cu sechele pentru tot restul vietii. In mod similar, daca statul intervine prea tarziu intr-un proces distructiv ce are loc ca urmare a unei situatii create fara contributia directa a agentilor economici ce activeaza in economia tarii respective, s-ar putea ca interventia lui sa nu mai fie de folos unei game largi de participanti la procesul economic deoarece deja multe firme s-au inchis, sau sunt in curs de lichidare si nu isi pot relua activitatea, prea multi oameni au ajuns in somaj si prea multe familii au suferit in urma proceselor economice scapate de sub control.

Toate acestea nu ne spun insa care este momentul exact la care trebuie sa se desfasoare interventia, miza fiind succesul interventiei, fara afectarea in sens negativ a celor care participa la procesul in cauza si care beneficiaza de rezultatele interventiei. Acest moment se gaseste undeva intre momentul in care desfasurarea evenimentelor incepe sa afecteze participantii la aceste evenimente, intr-un mod si cu efecte cuantificabile care sa fie constientizate de participantii la eveniment, si momentul in care desfasurarea evenimentelor provoaca efecte negative ireversibile asupra participantilor, efecte care pot, sau nu, sa afecteze desfasurarea in continuare a procesului. Intre cele doua momente mentionate, din care, trebuie retinut, unul inca nu s-a produs la momentul analizei, trebuie evaluati parametrii procesului, modul si ritmul in care acestia se deterioreaza, influenta acestei degradari asupra actorilor participanti la proces, modul in care actorii procesului reusesc sa reactioneze la schimbarile procesului, limita de suportabilitate a celor implicati, elementele care contribuie la o reactie cu rezultat pozitiv in cadrul procesului, implicatiile acestor elemente asupra altor sisteme adiacente procesului, rata interventiei, cuantumul si specificul interventiei, trebuie estimat rezultatul specific al diverselor scenarii de actiune, trebuie alcatuite evaluari ale distributiei in cadrul participantilor la proces ale posibilelor rezultate pozitive astfel incat sa nu se produca dezechilibre intre ei care sa conduca la favorizarea nejustificata numai a unuia sau altuia dintre participanti si trebuie elaborate scenarii pentru inchiderea, incetarea, interventiei. Acesta este bineinteles un minim, cum sistemele si procesele de care vorbim sunt extrem de complexe, si, in mod paradoxal, destul de putin formalizate, analiza se poate intinde mult si bine. Dar, urmarind evenimentele din ultima vreme am mari indoieli ca cineva, acolo “sus”, prin guvernele europene a pus mana pe creion si hartie sa faca un calcul rational privind situatia actuala. Sa privim un pic mai atent cam ce ar insemna o astfel de analiza, fara a intra in detalii caci atata ar lipsi sa ne pierdem cititorul.

Parametrii procesului sunt marimi masurabile care descriu proprietati ale procesului studiat si care caracterizeaza desfasurarea procesului din punct de vedere cantitativ, in orice moment al evaluarii. In mod normal parametrii proceselor sunt cunoscuti in principiu si stabiliti de la faza de proiectare a procesului, dar procesele despre care vorbim sunt determinate in mod colectiv de o serie de actori care nu actioneaza in mod neaparat dupa regulile cu care procesul a fost conceput. De exemplu in cazul proceselor economice agentii economici trebuie sa lucreze cu parametri care sunt impusi de evolutia economiei nationale, fara interventia, cunostinta lor sau posibilitatea de a influenta intr-un fel sau altul parametrul respectiv. Un astfel de parametru este rata inflatiei, parametru ce nu depinde in nici un fel de activitatea unei societati comerciale dar care poate determina in mod hotarator profitul sau pierderea respectivei societati comerciale. Exista organisme care supravegheaza, calculeaza si eventual pot influenta acesti parametri, cu voia sau, cel mai adesea, fara voia agentilor economici. Aceste organisme au si abilitatea de a evalua parametrii procesului si de a se alerta in cazul in care acestia deviaza de la anumite valori sau limite prestabilite. Daca lucrurile se desfasoara intr-adevar asa sau daca valorile parametrilor in cauza sunt impuse pe alte considerente in statele europene este un subiect de discutat.

Modul si ritmul in care parametrii procesului evolueaza este stabilit in urma masuratorilor efectuate in timpul desfasurarii procesului. Daca masuratorile arata o variatie a parametrilor procesului in afara anumitor limite impuse sau autoimpuse atunci cel care executa analiza procesului trebuie sa raspunda la intrebarea daca aceasta variatie reprezinta sau nu o deteriorare a procesului studiat si daca procesul se poate adapta sau nu la noi limite de evolutie. Din punctul meu de vedere nu este o analiza usoara deoarece cel mai adesea persoana sau institutia care trebuie sa analizeze procesul nu este parte a acestui proces si nu sufera impreuna cu actorii participanti la proces efectele variatiei parametrilor masurati.

In acest context, al neparticiparii directe la proces a entitatii care analizeaza procesul in cauza, modul in care actorii procesului reusesc sa reactioneze la schimbarile procesului este cel mai adesea gresit evaluat si luat in calcul in mod incorect. Ca un exemplu, este imposibil pentru un lucrator in guvern, pentru care salariul si bonusurile vin negresit in fiecare luna, sa inteleaga ca efectul scumpirii otelului va fi, printre multe altele, scaderea veniturilor unui strungar si asa prost platit, deoarece piata nu va accepta cresterea pretului produsului finit care contine un element pe care strungarul il produce, element pe care compania nu il poate integra in alte produse finite care sa ii pastreze cota de piata. Noi toti ceilalti intelegem, pentru ca noi nu avem salariul asigurat lunar si nu avem bonusuri, asa ca mintea noastra s-a pastrat mai supla, e mai antrenata! In exemplul dat compania nu poate reactiona la schimbarea parametrilor procesului, antrenand un lant de alte modificari greu de cuantificat.

Limita de suportabilitate a actorilor implicati in proces este de asemenea un indicator greu de cuantificat. Prin limita in general intelegem un punct de extrem al unui indicator care ajunge la o valoare prestabilita, o granita peste care parametrul nostru nu trebuie sa treaca. In practica, pentru un anumit proces dat, diversii actori ai procesului au limte diferite pana la care pot suporta deteriorarea procesului. In plus, in functie de dinamica procesului, aceste limite pot varia in cantitati insemnate pentru acelasi agent economic, ca urmare, nici macar o prelucrare statistica nu ne ajuta sa ii ajutam pe toti cei implicati in proces, dar macar ne da o idee despre stare majoritatii participantilor la proces si ca urmare poate determina niste valori critice pentru parametri procesului. Ca o ironie, desi stradania poate fi destul de insemnata, intotdeauna vor exista nemultumiti.

Elementele care contribuie la o reactie cu rezultat pozitiv in cadrul procesului sunt in general destul de usor de cuantificat, mai ales daca exista posibilitatea experimentarii fara alterarea semnificativa a procesului, si practica ne ofera foarte multe posibilitati de actiune in acest sens. Exista insa problema aplicarii celor invatate, deoarece in general aceste elemente ce pot modifica procesele complexe, sunt in lumea reala alterate de tot felul de concepte de natura politica, religioase sau traditionale. Din acest punct de vedere, atat timp cat functionarul guvernamental va fi tinut in functie de un partid politic, starea economiei nu va evolua in bine.

In afara de conceptele discutate mai sus sunt multe alte calcule care trebuie efectuate in vederea stabilirii momentului exact al actiunii si al modului de a actiona, unele dintre care au fost mentionate mai sus si despre care nu am loc sa scriu aici. Ca o concluzie partiala, momentul actiunii trebuie sa fie bine ales, pentru a nu face mai mult rau decat bine si pentru ca actiunea sa aiba efect. Despre toate celelalte in partea a doua, intr-un articol viitor.

Masurile potrivite la timpul potrivit (1) 5.00/5 (100.00%) 2 votes

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

One thought on “Masurile potrivite la timpul potrivit (1)”

  1. Politica economica trebuie facuta de oameni cu viziune nu de ” fripturisti ” de moment…. Din pacate fripturistii sunt la cel mai inalt nivel al conducerii statului.

Leave a Reply