Bani

Banii

Limbajul de zi cu zi face apel foarte des la cuvintele “ban”, “bani”, “numerar”, “masa monetara”, dar am fost extrem de surprins sa constat ca exista foarte multi oameni care nu stiu ce este banul. In cele ce urmeaza vom discuta cateva notiuni de baza privind banii si utilitatea lor.
La orice curs de economie profesorul va incepe sa explice istoricul banilor cu formele primitive de bani, cum ar fi unele scoici, perle, roci sau bucati de sare, dar de cele mai multe ori va ignora necesitatea si contextul aparitiei banilor, lucru ce poate duce la confuzie in capul studentului, confuzie ce se poate propaga ulterior in mediile in care viitorul absolvent va activa. Banul a evoluat odata cu societatea umana. Foarte probabil, cu mult timp in urma, in zorii evolutiei noaste, fiecare individ isi producea prin forte proprii toate cele necesare vietii, ca urmare schimburile de valori intre indivizi erau inexistente in sens economic, daca totusi acestea existau, aveau o valoare sociala, si nu economica. Pe masura diversificarii hranei individului si a variatiei mobilitatii societatilor tribale a aparut ceea ce astazi se numeste “economia naturala”, adica toate bunurile necesare unui grup restrans de oameni este produs de acel grup de oameni, aici prin grup intelegand o familie sau un trib mic. In acest context economic, productia proprie acopera necesitatile, acest concept fiind idealizarea oricarui fel de relatii economice. In aceste prime etape de evolutie nu existau bani, deoarece nu existau schimburi, dar trebuie notat faptul ca probabil nici structura societatii nu incuraja o economie mai dezvoltata. Primul gen de schimb de valori a fost schimbul in natura. Acest tip de schimb presupune fie schimbul direct a doua marfuri, fie schimbul a doua marfuri prin intermediul unei a treia. Pentru ca acest schimb sa poata avea loc, trebuia facuta evaluarea marfurilor si echivalarea lor calitativa si cantitativa. Ca urmare, aceasta a treia marfa, care avea functia de mijloc de schimb, se presupune ca a inceput sa fie preferata din sortimentul bunurilor cautate si recunoscute peste tot, ca de exemplu sarea, animalele sau scoicile. Totusi, chiar si cu aceasta marfa intermediara, schimbul era oarecum riscant, deoarece in multe cazuri mijlocul de schimb era perisabil, de exemplu animalele se puteau imbolnavi sau scoicile se puteau deteriora la transport. Ca urmare, era dificil si riscant sa depozitezi valori, adica era greu sa pastrezi si sa acumulezi aceasta marfa intermediara. De asemenea, trebuie gandit faptul ca aceasta marfa intermediara nu avea o valoare constanta de la comunitate la comunitate si de multe ori nu puteau fi divizate. De exemplu, daca schimbai niste grane pe o vaca, cu intentia de a o schimba apoi pe fructe, era complicat  sa achizitionezi ulterior fructe in valoare de numai jumatate de vaca. Se crede ca aceste fapte au condus in timp la utilizarea pe scara larga a metalelor pretioase (aur, argint, etc) pentru schimburi comerciale, stimuland mult comertul, schimburile culturale si acumularea de averi. Desi in contexul ideologic la Europei de astazi acumularea de averi este considerata nociva, in sens istoric, pentru o mare perioada de timp, posibilitatea acumularii de resurse echivalate in metale pretioase a constituit motorul societatilor arhaice, a cladit structuri sociale si a determinat aparitia statelor. In acest context, putem presupune ca o mare perioada de timp toata lumea a fost fericita, deoarece metalele pretioase isi pastrau valoarea de la grup social la grup social, puteau fi transportate si divizate fara a pierde din valoare, puteau fi tezaurizate, nu erau perisabile. Totusi, in contextul aparitiei statelor mai inchegate si mai puternice, cineva a inceput sa fie nefericit: statul, evident, prin conducatorul sau. De ce? Pentru ca drumul de la individ la individ al metalelor pretioase nu putea fi trasat, activitatea de comert nu putea fi urmarita, si, ca urmare, nu putea fi impozitata. De aceea, la inceput, erai impozitat la valoarea pe care o aveai la tine, pe care o detineai la vedere, tot acest proces ducand la aparitia economiei monetare.
Economia monetara este economia care se bazeaza pe ban pentru vanzarea sau cumpararea de bunuri si servicii. La inceput, a existat banul direct convertibil in metale pretioase, ca urmare metalele pretioase, si mai precis cantitatea lor, determinau valoarea banului aflat in circulatie, ban de un anumit fel si emis de o anumita entitate. Pentru multa vreme, statul nu a fost singurul emitent de moneda, ca in ziua de azi, multa vreme orice banca isi putea emite moneda proprie si cu moneda emisa de banca iti puteai recupera cantitatea de metal pretios care reprezenta valoarea echivalenta a cantitatii de bani pe care voiai sa o inapoiezi bancii. Nici asa nu era bine, deoarece, pe de o parte, statul si-a dat seama ca nu are controlul asupra cantitatii de bani aflata in circulatie, si, pe de alta parte, statul nu putea decide valoarea banului. Ca urmare, la un anumit moment in istoria recenta, undeva inainte de primul razboi mondial, statele au imputernicit bancile centrale sa fie singurele organisme capabile sa emita moneda si, mult mai rau, aceasta moneda sa nu fie acoperita valoric in nicio valoare de referinta palpabila. Ce au obtinut statele cu asta in folosul lor? In primul rand, toate actele de comert au devenit trasabile, din aceasta clipa statul a stiut tot ceea ce se intampla in economie, a putut impune impozite si a putut urmari colectarea lor. In al doilea rand, la fel de important, statul a putut decide in orice moment valoarea banului, independent de orice proces econimic sau act de comert. Ce au obtinut cetatenii in folosul lor? Nimic.
In ziua de azi, banii sunt de doua feluri: bani reali (bani care exista in forma tiparita sau monetara) si bani scripturali (bani care nu exista decat ca expresie a unei valori). Banii reali, desi nesustinuti ca valoare decat de cantitatea celorlalti bani aflati pe piata si de increderea pietei in moneda respectiva, sunt folositi in general in mod curent pentru plata bunurilor si a serviciilor de valori mici. In ziua de astazi, banii reali reprezinta mai putin de zece la suta din banii totali aflati in circulatie. Banii scripturali sunt banii care se gasesc in general in conturi si folosesc, in general, tranzactiilor de valoare mai mare, banii scripturali putand fi generati si distrusi de catre banci conform necesitatilor. Valoarea acestor bani este data prin comparatie (mai precis echivalenta 1:1) cu valoarea banilor reali, valoare stabilita de bancile centrale pe baza unor mecanisme indoielnice. Valoarea banilor scripturali nu trebuie subestimata, in ziua de azi banii scripturali sunt motorul economiei. Sa ne inchipuim urmatorul scenariu. Ma duc si alimentez cu benzina premium de 7 lei litrul. Un angajat al benzinariei vine si imi pune in rezervor 100 de litri. Scot din buzunar si ii dau o bancnota de zece lei, iar la casierie scot cardul si platesc sapte sute de lei. Cei zece lei pe care i-am dat angajatului care m-a ajutat cu plinul nu reprezinta mai nimic pentru economie, tranzactia dintre mine si angajatul benzinariei nu este impozabila si nu este integrata in circuitul economic, desi a fost o tranzactie efectuata cu bani reali. Pe de alta parte, cei sapte sute de lei pe care ii platesca la casierie, desi sunt bani scripturali, poarta impozite si fac obiectul unui act de comert. Aici am ajuns la functiile banului, asa cum sunt ele in ziua de azi.
Prima functie importanta a banilor este de mijloc de schimb si plata. Banul este mijloc de schimb in cazul in care, prin intermediul banilor, se vand si se cumpara bunuri si servicii. Banul este mijloc de plata atunci cand, prin intermediul banilor, se acorda credite si se platesc taxe si impozite. Evident, in cazul in care banul este numai mijloc de plata, nu sunt implicare marfuri sau servicii, cu alte cuvinte nu primim inapoi pentru plata efectuata o valoare in marfuri sau servicii.
A doua functie importanta a banului este de etalon al valorii. Aceasta functie a banilor se concretizeaza prin notiunea de pret a bunurilor si serviciilor. Pretul este exprimat in unitati monetare, in bani. Banii, prin intermediul pretului, permit realizarea de comparatii intre bunuri si servicii, facilitand actele de comert.
A treia functie importanta a banilor de mijloc de conservare a volorii, desi in ultima vreme aceasta functie este din ce in ce mai disputata. Banii se pot tezauriza, fie ca sunt tinuti in seifuri, fie ca sunt tinuti in conturi, banii se pot acumula, putand fi folositi apoi la dorinta. De notat este ca, desi la banca, la ghiseu depunem bani reali, banii pe care banca ii depune in contul nostru sunt bani scripturali.
A patra functie importanta a banilor este aceea de mijloc de creditare. Ca mijloc de creditare, banii sunt instrumentul prin care se pot face achizitii importante sau investitii peste puterea de moment a agentului economic. Eu, personal, nu va recomand sa abuzati de aceasta functie.
Mai exista si alte functii, mai putin importante, si cu impact social mai mic, nu mai enumar aici, un compendiu de economie va poate lamuri mai mult. De asemenea, va recomand ca o lectura placuta si http://en.wikipedia.org/wiki/Money , unde sunt prezentate si alte notiuni ce pot fi utile.

Pentru o viata mai buna trebuie sa:

View Results

Loading ... Loading ...

6 lucruri referitoare la clasa politica din Romania

1. Majoritatea politicienilor trecuti de respectabila varsta de 55 de ani au fost membri PCR/UTC.

2. Toate posturile din institutiile statului pe care  politicianul roman le controleaza sunt ocupate abuziv de  familia si rudele acestuia.

3.Toate contractele cu statul Roman sunt impartite  de catre clasa politica romana intre  politicieni  si in interesul dumnealor.

4. Justitia in cazul politicienilor in mod subit isi recapata vederea si devine mai precauta.

5. Toti liderii politici au apropiati ce detin trusturi de presa rezultand 0% independenta presei si 100% manipularea maselor.

6. Daca eternitatea s-a nascut la sat coruptia s-a nascut la stat!