Rusinea, consecinta a educatiei

Viata publica din Romania, incluzand aici actiunile politicienilor, activitatea mijloacelor de informare in masa, activitatea diverselor organe de administrare si reglementare, mediul artistic si multe altele au ajuns sa emane comportamente, idei si atitudini care denota o lipsa acuta de educatie, lipsa oricarei retineri, lipsa oricarui sentiment de rusine sau a oricarei notiuni de decenta. Statul in sine, prin actiunile sale pare construit astfel incat sa promoveze lipsa rusinii si pare, in cea mai mare parte, populat de oameni care nu au cunoscut in niciun moment al vietii lor acest sentiment. Rusinea este, conform definitiei, un sentiment penibil de sfiala, de jena, provocat de un insucces sau de o greșeală. Un om fara rusine este un om care nu cunoaste jena, un om obraznic, un nesimtit, un nerusinat, precum putem observa zilnic la emisiunile televiziunilor din Romania, precum putem intui in fiecare moment din comportamentul mediului politic. Pe vremuri, exista o expresie des intalnita in copilaria mea, “a murit de rusine” sau echivalent, “i-a crapat obrazul de rusine” care se folosea atunci cand cineva se simtea foarte rusinat. Nu am mai auzit expresia asta de multa vreme, nu pare sa mai fie de actualitate. De altfel, nici cuvantul rusine nu pare sa mai fie un cuvant la moda. De exemplu, cautand pe Google.com “rusine”, site-urile romanesti vor returna 1900000 de rezultate, foarte putin fata de cuvantul “guvern” care produce 13100000 de rezultate sau fata de “divertisment” care produce 14400000 de rezultate. Pe de alta parte, cele 1900000 de rezultate arata ca notiunea nu a fost stearsa de tot din constiinta populara, probabil ca doar nu se mai face uz de rusine in cadrul relatiilor sociale.
Rusinea este un sentiment pe care individul trebuie sa fie antrenat sa il genereze si sa il recunoasca, deoarece nu este un sentiment primar, ca dragostea sau ura, de exemplu, este un sentiment pe care societatea trebuie sa il cultive in individ, trebuie sa exercite presiuni asupra individului pentru a il intelege si asimila, trebuie sa isi creeze o baza de exemple si trebuie sa genereze un set de reguli care sa induca rusinea in individul care se abate de la setul de regului. Toate aceste actiuni se exercita in cadrul procesului de educatie, un proces care incepe foarte devreme in copilaria omului si nu se termina niciodata, chiar daca anumiti ganditori spun ca un om trecut de varsta copilariei fragede isi pierde abilitatile de a asimila educatia. Nu este usor totusi sa accepti si sa utilizezi rusinea in activitatea de zi cu zi. Departe de a fi un sentiment care creeaza un handicap social pentru individ, asa cum este prezentata rusinea in societatea romana de azi, departe de a fi un sentiment ce trebuie indepartat de individ, rusinea este un sentiment ce innobileaza individul si structureaza societatea. Rusinea este un sentiment generat de un proces de gandire, este un sentiment ce tine de partea constienta a existentei noastre, este un sentiment ce rezulta in urma unui proces de decizie si care implica procese complicate de gandire pe care creierul trebuie sa fie capabil sa le execute intr-o fractiune de secunda, timpul in care este utila generarea sentimentului de rusine. Si asta deoarece rusinea este un sentiment care trebuie generat rapid, cu rol de cenzura sau de actiune reparatorie, sentiment care, daca este amanat prea mult, se poate transforma in regret sau remuscare, sau dimpotriva, se poate diminua pana la disparitie, fiind inlocuit de sentimente precum indiferenta sau nepasarea. Fiind unul din sentimentele ce au ajutat la formarea de societati structurate, rusinea a fost implicata de-a lungul timpului in actiuni sociale complexe, precum respectul acordat parintilor si bunicilor, fratilor mai mari, liderilor sociali si economici, respectul datorat de individ societatii si conceptelor sale morale, atractia fata de ordinea sociala si stabilitatea emotionala si alte concepte care sunt privite de multi astazi ca traditii perimate. Tot rusinea era unul din sentimentele generate de-a lungul timpului de sistemul de invatamant, alaturi de respectul fata de profesori si afectiunea fata de materia pe care trebuie sa o invete elevul sau studentul. Rusinea mai inseamna evaluarea actiunii in raport cu urmarile sale, in cadrul procesului de analiza a responsabiliatii, nu veti intalni un nerusinat care sa fie responsabil sau un obraznic care sa acorde actiunilor proprii valoarea pe care o poseda in ochii societatii.
Din toate considerentele de mai sus, rezulta un rol util si pozitiv al rusinii in societate. Ceea ce nu inteleg este de ce societatea a renuntat in a mai promova si impune indivizilor acest sentiment util si nobil. Mai mult, de ce accepta promovarea activa a nerusinarii pe toate posturile de televiziune, in scoli si universitati, in crese si gradinite, de ce nu accepta pedepsirea obraznicilor si nerusinatilor si de ce accepta un comportament neadecvat in acest domeniu din partea mediului politic si a formatorilor de opinie. Pana si in sanul familiei, nerusinarea a patruns adanc si a ajus legiferata si aplaudata ca fiind deosebita si revolutionara, baza societatii de maine. Pana cand fiecare individ nu isi va impune un standard minim, pana cand familiile nu vor elimina aberatiile din propria lor alcatuire si pana cand societatea in ansamblu nu va impune rusinea ca o norma de comportament in societate, tare mi-e ca nu vom avea o clasa politica mai buna, nu vom avea mijloace de informare mai bune, nu vom avea organe de administrare mai bune, nu vom avea un invatamant mai bun si o societate mai buna.

Rusinea, consecinta a educatiei 4.67/5 (93.33%) 3 votes

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

2 thoughts on “Rusinea, consecinta a educatiei”

  1. De acord cu cele spuse, rusinea este bunul simt dar nu numai rusinea si-a modificat intelesul initial, sunt multe valori rasturnate si tinerii inteleg prin a fi smecher, nebun, zapacit, tupeist si altele ca fiind manifestari normale si nu sunt privite ca actiuni antisociale. Promovarea depravarii , a consumului excesiv de alcool, a violentei o gasim in orice clip muzical, show tv sau chiar in minunatele stiri “serioase” de televiziune.

Leave a Reply