Influenta calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei

Introducere

Constructiile civile sunt rezultatul razboiului purtat intre pretul constructiei si calitatea acesteia. Campul de batalie principal al acestui razboi este piata libera. Este intuitiv unanim acceptat ca o constructie de calitate are un pret mai mare decat o constructie mai slaba calitativ, dar cel putin nouazeci si cinci la suta dintre oameni nu stiu sa defineasca un concept atat de important precum calitatea constructiei. Pentru ca nu imi propun sa abordez aici marile lucrari de constructii, cum ar fi podurile, autostrazile, porturile si aeroporturile, tot continutul prezentului document, pentru a fi inteles in spiritul in care a fost scris, ar trebui privit in contextul cladirilor de locuit, industriale sau agricole, constructii care sunt cele mai sensibile la variatii de calitate din cauza unor factori obiectivi cum ar fi calitatea proiectelor, a tehnologiilor si a materialelor folosite, sau subiectivi cum ar fi calitatea echipelor de constructii, a managementului sau cooperarea cu organele locale si centrale, etc. Deci ce este calitatea constructiei? Greu de spus, mai ales ca avem o lege privind calitatea în construcţii, legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995, lege care nu prea ne lamureste si din care citez: “Calitatea construcţiilor este rezultanta totalităţii performanţelor de comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor. ” Deci este “rezultanta totalitatii performantelor”, asa cum zice legea, cu alte cuvinte performante ridicate in exploatare inseamna calitate ridicata. Foarte ambiguu, deoarece prin conceptie cladiri diferite au nevoie de performante diferite, performante care de cele mai multe ori nu pot fi comparate, deoarece se refera la functionalitati, conceptii si aparente diferite.
Parerea mea este ca o constructie poate fi numita de calitate daca in mod cumulativ indeplineste urmatoarele conditii:
– isi pastreaza pe toata durata de viata proprietatile de rezistenta si stabilitate, asa cum au fost definite in momentul construirii, avand la baza normele tehnice in vigoare la data executarii proiectului; acesta cerinta este fundamentala si, desi in esenta nu este afectata de modificarea normelor de proiectare, poate aparea in practica necesitatea aducerii cerintelor de rezistenta si stabilitate la nivelul evolutiei standardelor, aceasta evolutie neafectand calitatea constructiei in sine, asa cum a fost definita la inceputul vietii sale – in orice moment constructia trebuie sa indeplineasca toate necesitatile privind siguranta in exploatare, deoarece necesitatile de exploatare a unei constructii pot varia pe durata de viata a acesteia care se poate intinde pe durata de viata a mai multor generatii; calitatea construtiei este afectata de modificarea in timp a necesitatilor privind siguranta in exploatare
– siguranta cladirii la incendiu este unul din criteriile importante pe care orice constructie trebuie sa le indeplineasca si pe care trebuie sa le pastreze pe toata durata de exploatare; necesitatile de protectie de obicei nu variaza pe durata de viata a cladirii
– in orice moment al vietii sale cladirea trebuie sa indeplineasca aceleasi performante in conditiile initiale privind izolatia termica, hidrofuga si eventual un nivel al economiei de energie
– cladirea trebuie sa asigure un nivel corespunzator de filtrare a zgomotului ambiental si de activitate; aceasta conditie este din ce in ce mai mult trecuta cu vederea in ziua de azi
– cladirea trebuie sa poata indeplini un set de conditii minime privind igiena, sanatatea locatarilor si trebuie sa exercite un impact minim asupra mediului
Bineinteles, exista multe alte criterii dar in linii mari cam despre asta este vorba cand ne gandim la calitatea constructiilor, fara a tine seama de alti factori prevazuti de lege precum urmarirea comportarii in timp sau intretinerea periodica a lucrarilor de constructii. In Romania, Legea privind calitatea in constructii a fortat implementarea unui sistem de management al calitatii in constructii, sistem care abiliteaza structuri pentru managementul si controlul calitatii, care impune regului si proceduri, care impune cerinte si instituie sanctiuni.
In continuare sa vedem in ce masura calitatea materialelor inglobate in constructie afecteaza calitatea acesteia.

Despre calitatea materialelor de constructie

Calitatea materialelor de constructii este una dintre prevederile sistemului de asigurarea a calitatii in constructii, care impune certificarea calitatii de catre producator si agrementarea tehnica a noilor materiale introduse pe piata. In mare, aceste prevederi ar trebui sa asigure faptul ca pe santier ajung numai materiale cu caracteristici corespunzatoare celor prevazute in documentatia tehnica a constructiei. De asemenea, exista o procedura care trebuie respectata si de constructor privind testarea calitatii produselor primite de catre laboratoare autorizate cu scopul asigurarii certitudinii punerii in opera numai a materialelor ce corespund cerintelor de calitate. Toate documentele ce insotesc materialele in procesul de constructie se pastreaza pe toata durata de viata a constructiei prin grija proprietarului si a investitorului. Deci legea asigura faptul ca materiale de calitate slaba nu pot ajunge inglobate intr-o constructie moderna. Da, sigur!

Solul. Unul dintre materialele adesea trecute cu vederea in practica, mai ales pentru cladirile mici, locuintele individuale sau colective de mici dimensiuni si a ansamblurilor de locuinte este solul. Bineinteles, solul nu este un material de constructie in sensul clasic, dar este baza pe care se cladeste viitoarea constructie si caracteristicile sale sunt unul dintre principalii parametri de intrare in procesul de proiectare a investitiei. In Romania exista obligativitatea intocmirii documentatiilor geotehnice in procesul de proiectare si a verificarii acestora la fata locului, in procesul de construire, obligativitati prevazute prin lege si prin acte normative (Legea nr. 50 din 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii si Normativul NP 074/2007 privind intocmirea documentatiilor geotehnice precum si prin alte acte). Din nefericire, modul specific de actiune al constructorilor din Romania a dus la popularizarea credintei populare conform careia actiunile constructiei asupra solului sunt minore cantitativ si limitate calitativ si ca urmare intocmirea unui studiu de sol este o masura de mica importanta, o masura mai mult administrativa, un act care trebuie sa existe la depunerea dosarului pentru autorizarea lucrarilor de constructii deoarece oricum constructorul, prin reprezentantul sau pe santier, de cele mai multe ori un maistru, va inspecta calitatea solului. Am fost uimit sa gasesc aceasta situatie pe foarte multe dintre santierele din jurul Bucurestiului, acolo unde abundenta lucrarilor de constructii din categoria celor descrise mai sus, coroborata cu instabilitatea financiara a investitorilor, a dus la scaderea calitatii companiilor ce activeaza pe aceasta piata. Importanta studiului geotehnic este suficient de mare pentru viitoarea constructie incat sa justifice intocmirea unui studiu inaintea achizitiei terenului, cu aceasta ocazie influentand si decizia tipului de constructie si a anumitor caracteristici ale acestora. Informatiile obtinute prin realizarea unui studiu geotehnic sunt in principal identificarea nivelului apei subterane si a caracteristicilor solului, caracteristici ce vor determina tipul si dimensiunile fundatiei pe baza solicitarilor generate de cladire. In orice caz, studiul geotehnic trebuie executat cat mai devreme dupa ce decizia de executie a unei constructii a fost luata deoarece se va evita in acest fel adoptarea ulterioara, in procesul de construire, a unor solutii costisitoare de fundare si astfel se economisesc bani. In realitate se intalnesc urmatoarele tipuri de vicii in intocmirea studiului geotehnic:
– studiul geotehnic este intocmit “din birou”, fara deplasare la amplasament, pe baza presupusei similaritati a amplasamentului cu un amplasament pe care s-a lucrat in trecut, pentru care exista date
– se executa deplasarea la amplasament, dar nu sunt intocmite foraje, practic intregul studiu geotehnic fiind intocmit pe baza informatiilor vizuale obtinute si pe baza flerului inginerului geotehnist
– se intocmesc primele etape normale ale studiului geotehnic, dar nu se executa incercarile de laborator, documentatia studiului geotehnic fiind intocmita pe baza studierii vizuale a probelor de sol obtinute; aceasta este situatia cea mai intalnita
– studiul geotehnic este intocmit corect, inclusiv laborator si verificari, dar concluziile sale nu sunt acceptate de beneficiar si documentatia privind solul nu este luata in calcul in cadrul proiectului
Toate situatiile de mai sus viciaza calitatea datelor de proiectare si determina incertitudinea corectitudinii solutiei tehnice favorizate de inginerul proiectant. Aceste erori se propaga in toate etapele de realizare a constructiei si vor urmari constructia pe toata durata sa de existenta.

Betonul si mortarul. Calitatea betoanelor si mortarelor este un subiect de vesnica discutie ce priveste constructorul, producatorul, transportatorul, organele de control, furnizorii de materii prime si proprietarii constructiilor. Desi un material de constructie foarte raspandit si cu traditie indelungata in domeniul constructiilor, betonul este departe de a putea fi considerat un material de constructie fara probleme de calitate. Eliminam aici toate problemele ce pot aparea de la punerea in opera defectuoasa a betonului primit de la statia de betoane autorizata cat si problemele legate de fabricarea betonului pe santier, in lipsa personalului calificat, acestea fiind situatii ce nu trebuie sa apara in practica curenta, fiind reglementate de normative si legi. Totusi, existenta documentatiei complete a betonului livrat, incluzand existenta documentatiei probelor de laborator nu certifica faptul ca betonul pus in opera pe santier a fost de calitatea ceruta de documentatia tehnica a constructiei. Betonul este un material sensibil la diversi factori ai tehnologiei de productie care influenteaza principalele caracteristici ale betonului pus in opera: rezistenta si impermeabilitate. Aceeasi situatie se gaseste si in cazul mortarelor; in general producatorii care livreaza betoane slabe calitativ vor livra si mortare slabe calitativ. Desi bine reglementata de normativele tehnice in vigoare, compozitia si tehnologia producerii betonului nefiind subiect de discutie, totusi numarul mare de parametri care trebuie respectati cumulativ face ca pretul de vanzare al betonului pe piata libera sa fie un factor restrictiv in procesul de productie, comercializare si transport. Parametrii la care ma refer sunt calitatea apei, calitatea cimentului, raportul apa-ciment, calitatea si distributia dimensiunilor agregatelor, lucrabilitatea si tasabilitatea produsului finit, aditivii specifici tipului de beton comandat. Alterarea oricaruia dintre acesti parametri la nivelul producatorului betonului aduce avantaje de competitivitate pe piata in fata statiilor concurente, care sunt multe iar cel putin o parte dintre acestea apartin de grupuri mari, cu traditie, care nu isi pot permite abateri de la calitate deoarece acestea le pot aduce alterari ale imaginii grupului. Producatorul insa nu poate aduce modificari calitatii betonului fara complicitatea constructorului si fara complicitatea laboratorului de analize autorizat, laborator care de multe ori apartine tot de statia de betoane si care intra in joc prin solidaritate sau pe baza de reciprocitate. Constructorul de obicei se intelege din momentul comenzii cu statia de betoane asupra calitatii alterate a betonului si de obicei profitul rezultat se imparte frateste. Nu este vorba de un profit foarte insemnat, dar la cateva sute de metri cubi de beton probabil ca se strange suficient astfel incat sa apara tentatia fraudei. Proprietarul nu va sti niciodata, deoarece toate facturile sunt in regula si banii livrati, ISC-ul nu va sti niciodata, deoarece toate hartiile ce insotesc produsul sunt intocmite si indosariate, dar impactul asupra vietii constructiei este covarsitor, si chiar daca efectul inconstientei unora nu se va traduce prin modificari catastrofice ale starii constructiei, ci se va limita pe toata durata de viata a acesteia la fisuri si umezeala, tot vor fi afectati mai multi parametri ai calitatii constructiei, precum siguranta in exploatare, rezistenta la foc si caracteristicile de filtrare a zgomotului. Pe langa factorii care tin de calitatea betonului livrat, exista anumite probleme legate si de punerea in opera a betonului pe santier, probleme ce se refera de regula la: segregarea betonului pe durata transportului, contaminarea betonului sau mortarului cu resturi ale altor materiale transportate anterior, depozitarea inadecvata la santier (de multe ori direct pe pamant), necompactarea (nevibrarea) corespunzatoare a betonului, vibrarea exagerata a betonului (ceea ce conduce la segregare), compactarea betonului dupa pierderea lucrabilitatii, protectia defectuoasa a betonului dupa turnare, pierderea prea rapida sau prea lenta a umiditatii dupa turnare, betonarea la temperaturi prea ridicate sau prea scazute si multe altele.

Armatura. Otelul ar trebui sa fie cel mai greu de falsificat dintre toate materialele ce intra in compozitia unei cladiri, deoarece nu se poate manufactura pe santier si nici macar in fabrici relativ mari. Calitatea armaturii brute are doua componente majore, calitatea materiei prime (otelul folosit) si calitatea executiei, intelegand aici corespondenta caracteristicilor fizice ale produsului finit cu standardul de produs. Calitatea materiei prime este dincolo de discutie, producatorii de oteluri nu falsifica si nu gresesc sarjele deoarece nu au niciun avantaj, costa tot atat sa produci un otel corespunzator standardului cat costa sa produci un otel de calitate mai slaba. In principiu, oricum , toate procelese sunt automatizate si interventia omului este minima, nici macar acum o suta de ani interventia omului nu era semnificativa in procesul de productie, cu conditia respectarii procedurilor in vigoare la data respectiva. La iesirea din procesul de productie fiecare sarja obtinuta trece printr-un proces complex de testare si certificare a calitatii produsului, proces care la producatorii moderni este automatizat si care ca rezultat produce niste documente care vor insoti materialul, materia prima a urmatoarelor procese, pana la destinatia finala. Deci producatorul otelului nu pote influenta semnificativ calitatea armaturii pusa in opera in cadrul procesului de construire. Pentru a ajunge bara materia prima, otelul, va trece printr-un proces de laminare, va intra intr-un laminor. Si aici este foarte putin probabil ca materialul folosit pentru confectionarea barelor sa fie de slaba calitate, deoarece in anumite limite pretul de achizitie a otelului este acelasi indiferent de tipul de otel folosit. Este adevarat ca laminoarele lucreaza cu zeci de mii de tone de otel pentru fiecare modul de productie, dar tomai din acest motiv nu isi pot permite abateri procedurale, deoarece orice control dupa iesirea produsului pe poarta fabricii duce la compromiterea intregului lot, ceea ce inseamna pierderi semnificative pentru societatea comerciala. Atunci de unde apare calitatea slaba a armaturii pe santier? Ei bine, conteaza mult locul unde este produsa bara ce va fi fasonata. In Uniunea Europeana toti producatorii sunt obligati sa foloseasca aceleasi standarde si aceleasi proceduri, astfel incat un material este identic, indiferent de producator, locul unde este produs (tara) si momentul producerii. Dar producatorii din afara Uniunii Europene nu au interdictie la vanzare pe piata libera din interiorul Uniunii Europene. Oricum, o piata controlata este mai mult dispusa si vulnerabila la produse contrafacute, acesta fiind fenomen larg raspandit in Uniunea Europeana in acest moment. Ca urmare “fier” importat din Ucraina, Rusia, India si China, la calitatea, caracteristicile si proprietatile specifice pietii locale din acea parte a lumii este “adaptat” pietii locale din Romania (componenta a pietii din Uniunea Europeana) prin fabricarea unor certificate de calitate la nivel de comerciant si punerea la vanzare fara a fi conform cu cerintele normelor romanesti. Caracteristic acestor produse este imposibilitatea trasarii circuitului materialului inapoi la producator. Ca sa fie mai clar, desi bara cumparata corespunde perfect cerintelor din alte tari, nu corespunde cerintelor pietii noastre deoarece dispune de alte caracteristici fizico-chimice decat cele luate in considerare prin proiectul constructiei. Aceasta alterare a proprietatilor materialului se traduce direct in alterarea calitatii armaturii si ca rezultat in alterarea calitatii constructiei, in special a cerintelor referitoare la mentinerea caracteristicilor de rezistenta si stabilitate pe toata durata de existenta a acesteia. In afara de posibilitatea provenientei indoielnice a materialului din care este confectionata armatura, mai exista si alte considerente care determina calitatea slaba a actului de constructie, considerente care se refera la activitatea pe santier. Principalele vicii ce se intalnesc in raport cu alcatuirea si exploatarea armaturii sunt: executarea armaturii la temperaturi prea scazute (temperatura barei pe care se executa fasonarea), indoirea barei de dimensiuni mari fara tratament termic, pozitionarea defectuoasa in cofraj, utilizarea de materiale cu caracteristici fizico-chimice si dimensionale modificate din cauza transportului, depozitarii si manipularii defectuoase pe santier, utilizarea armaturii murdare sau cu suprafata acoperita cu diversi poluanti.

Caramida. Fiind un material larg raspandit in constructiile curente din ziua de azi din Romania, de asemenea reprezentand un procent de aproximativ cincisprezece la suta din pretul unei constructii obisnuite, si fiind in esenta un material ieftin, confectionat dintr-o materie prima ieftina, la indemana, si fara o tehnologie complicata, caramida este un produs destul de frecvent falsificat (alterat) in piata curenta. Desi exista norme tehnice care trebuie respectate, exista standarde de produs si exista norme interne de producator, caramida este unul dintre putinele produse a carui calitate variaza de la lot la lot chiar in cadrul aceluiasi producator. Calitatea caramizii se refera in primul rand la calitatea materialului folosit, la tratamentul folosit in timpul procesului de productie si la stabilitatea dimensionala a produsului. La unele dintre produsele existente pe piata se intalneste de asemenea variatia de greutate a produselor din cadrul aceluiasi lot, variatii de culoare, variatii de umiditate si de compartimentare interioara. Fiind un material de constructie care nu are rol structural (nu mai are in conditiile de constructie din Romania contemporana), caramida este tratata ca un material auxiliar, ca o cheltuiala suplimentara, ca un material de compartimentare. Insa rolul primar al caramizii in cadrul constructiei este izolatia termica si fonica, doua conditii importante ce determina calitatea de ansamblu a cladirii. O caramida de calitate slaba va afecta ambele conditii si, in anumite circumstante, poate determina si umiditate nedorita la nivelul peretelui, aparitia fisurilor pe perete sau aparitia crapaturilor in cazul seismelor si un comportament defectuos in caz de incendiu. Punerea in opera este de asemenea deficitara de multe ori, considerand aici urmatoarele aspecte: depozitarea defectuoasa direct pe pamant sau in locuri cu umezeala, umplerea golurilor interioare cu mortar, dispunerea deficitara a caramizii in raport cu constructia, utilizarea de sparturi sau franturi de caramida si multe altele.

Lemnul. Nefiind un material foarte popular in ziua de azi datorita provenientei sale si a contoverselor sociale si ecologice, lemnul este folosit in constructii pe baza de extreme, fie aproape deloc, fie aproape in totalitate. In cazul in care lemnul este folosit pentru alcatuirea structurii de rezistenta a cladirii, o calitate slaba a materialului determina direct o calitate slaba a cladirii prin afectarea cerintelor ce se refera la rezistenta si stabilitate. Calitatea lemnului variaza atat datorita materiei prime din care a provenit (specia de copac care a fost introdusa in procesul de fabricatie), prin varierea caracteristicilor fizico-chimice si mecanice ale matrialului de constructie, cat si datorita proceselor de productie si de exploatare in sine. In procesul de productie, conditiile de exploatare eficienta a materiei prime conduc la folosirea deficitara a tiparelor de taiere si la utilizarea chiar si a materiei prime ce nu corespunde dimensional, ca varsta sau ca nivel al defectelor. La vanzare, datorita paletizarii, apar de multe ori produse ce sunt incomplete dimensional, prezinta crapaturi, goluri sau insertii. In procesul de construire, datorita costurilor, apare folosirea unor produse ce sunt afectate de daunatori sau mucegaiuri, prezinta abateri de forma, abateri de la starea de uscare, care prezinta exagerat de multe noduri sau prezinta caracteristici mecanice slabe. Desi utilizarea produselor pe baza de lemn care implica procesari insemnate (lemnul stratificat, panourile de lemn) mai reduce din problemele asociate lemnului enumerate mai sus, totusi calitatea constructiei ce utilizeaza produse pe baza de lemn este puternic afectata de calitatea produsului folosit dar si de calitatea muncii prestate, de calificarea si constiinta lucratorilor, de calitatea materialolor folosite pentru tratament si altele.

Elementele de asamblare demontabile. Nu exista imbinari demontabile fara elemente de asamblare. Calitatea imbinarii depinde in special de tipul elementelor de asamblare alese, de cuplul de material stabilit intre materialul de baza si elementele de asamblare si de parametrii folositi la realizarea imbinarii. Realizarea de imbinari defectuoase determina direct o calitate slaba a constructiei prin afectarea directa a cerintei privind rezistenta si stabilitatea pe toata durata de existenta a constructiei. Pentru alegerea tipului de asamblare dorit, proiectantul trebuie sa aleaga dintr-o varietate de zeci de mii de repere, clasificate in sute de solutii constructive oferite de o mare varietate de producatori, importatori si comercianti. Ca urmare, calitatea imbinarii va varia atat in functie de solutia impusa de proiectant, cat si datorita abilitatii constructorului de a se conforma prescriptiilor tehnice impuse de producatorul solutiei. Orice abatere de la tehnologia necesara va conduce la o calitate slaba a imbinarii cu consecintele enumerate asupra calitatii constructiei.

Materialele de izolatie. Materialele de izolatie au rolul de a separa mediul constructiei de influentele mediului exterior ce constau in diferente de temperatura, umiditate si zgomot. Fie ca scopul izolatiei este conservarea energiei, fie ca este protectia impotriva apei sau limitarea zgomotului ambiental, o izolatie de calitate ridicata va influenta in bine calitatea vietii in interiorul cladirii, va prelungi durata de viata a cladirii si va contribui semnificativ la pastrarea valorii cladirii de-a lungul timpului. Materialele de izolatie sunt foarte variate ca tip, chiar daca au in esenta acelasi scop, iar diversi producatori au reusit sa aduca pe piata materiale din ce in ce mai performante sau din contra, din ce in ce mai ieftine. Ar trebui sa fie clar faptul ca un material de calitate vine cu un cost corespunzator, dar in conditiile particulare ale pietii din Romania, fara o mare experienta in utilizarea materialelor de izolatie performante si dominata de superficialitate in tratarea informatiilor ce vin din industria publicitara de profil, au reusit sa patrunda tot felul de materiale, pentru toate buzunarele, care afiseaza in mod surprinzator aproximativ aceleasi proprietati caracteristice. Bineinteles ca nu pot avea aceleasi caracteristici sorturi din acelasi material care costa de la simplu la dublu, dar caracteristicile materialului sunt impuse prin norme si agremente tehnice, care in afara de hartiile ce insotesc produsul pe piata, nu au nimic in comun cu proprietatile efective ale materialului. Ca urmare, constructorul are asupra umerilor povara alegerii unor materiale de calitate cu care trebuie sa se incadreze in buget si sa realizeze si profit. In nouazeci la suta din cazuri, constructorul va alege materialul cel mai ieftin si nu ii va pasa de calitatea lucrarii executate. De ce? Pentru ca in general calitatea lucrarilor de izolatii nu poate fi determinata pe moment, pentru ca nu este controlabila fata de factorii ce ii pot fi opozabili si pentru ca nu il intereseaza comportarea in timp a constructiei. Ca proprietar, la momentul constructiei, suntem sub o mare presiune financiara, astfel ca de obicei proprietarii accepta utilizarea unor materiale de izolatie de provenienta si certificare indoielnica, deoarece in niciun moment proprietarul constructiei nu se gandeste la ceea ce se va intampla dupa terminarea santierului si eventual la douazeci de ani dupa aceea. Din nefericire, aceasta neglijenta la momentul construirii afecteaza serios ulterior viata in interiorul imobilului si chiar durata de viata a imobilului.

Materialele de finisare. Finisajele sunt subiectul preferat al posesorilor de locuinte deoarece sunt exact ceea ce se vede din exterior, sunt exact ceea ce omul atinge si simte cand interactioneaza cu o cladire. Este adevarat ca impactul materialelor de finisare asupra calitatii constructiei este limitat din punctul de vedere al criteriilor de definire a calitatii constructiilor, dar din punct de vedere al impactului vizual, al vietii in interiorul imobilului si al pretului de vanzare a acestuia ele sunt foarte importante, iar pentru anumite categorii de oameni cele mai importante. De asemenea, nu poate fi numita o cladire de calitate, o cladire care arata saracacios finisata sau semifinisata, dar aceasta situatie va tine la distanta clientii care nu se pricep la constructii, care nu dispun de lichiditati pentru a o finisa asa cum doresc, va tine la distanta rechinii imobiliari si eventual si hotii. Din nefericire, oricine poate crede ca se pricepe la finisaje si aceasta face subiectul finisajelor un subiect foarte greu de abordat. Preferintele oamenilor sunt greu de inteles, mai ales ca in ultima vreme, oamenii sunt influentati de anumite curente care sunt in opozitie directa cu scoala romaneasca de arhitectura si constructii (stiluri “naturale”, futuristice, feng shui, ecologiste si altele).

Materialele folosite la instalatii. Instalatiile sunt componente ale constructiei care fac cladirea locuibila si care asigura proprietarului un mediu de viata conform proiectului sau necesitatilor. Intr-un mod paradoxal, in domeniul instalatiilor, materialele de calitate inferioara vor fi mai scumpe pe termen lung, din cauza cheltuielilor sporite in intretinere si reparatii. Si trebuie tinut seama de faptul ca in domeniul instalatiilor, raportul dintre calitatea materialelor si pretul lor nu este cel normal, adica un material mai scump nu inseamna intotdeauna un material de calitate, ci, in multe cazuri, numai un material la moda sau un material pentru fraierii cu bani. Trebuie avut in vedere aspectul interesant al impactului major al instalatiilor asupra vietii in imobil in cazul defectiunilor sau catastrofelor, cand impactul poate fi de la disconfort (de exemplu, la deteriorarea unei conducte de apa, apa patrunde in locuinta, iar reparatiile implica distrugerea finisajelor si intreruperea folosirii utilitatilor) si pana la punerea in pericol a vietii umane (de exemplu, in cazul scurgerilor de gaze sau in cazul unei defectiuni a instalatiilor electrice soldate cu incendiu). In cazul proiectarii si executarii instalatiilor, siguranta in exploatare trebuie sa fie factorul cel mai important, economii la materiale putand duce la pierderea de vieti sau la distrugerea totala a imobilului. Ca urmare, impactul calitatii instalatiilor asupra calitatii constructiei se face simtit pe multiple planuri, fiind unul dintre cele mai importante subiecte ce tin de exploatarea constructiei.

Concluzii

Impactul calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei este complex si nu este usor de apreciat cantitativ pe baza unor criterii simple, deoarece implica, pe langa factorii obiectivi, investigabili stiintific, si factori subiectivi, care tin de satisfactia clientului, a proprietarului constructiei. In orice caz, este usor demonstrabil ca materiale de calitate superioara determina o calitate mai buna a constructiei, a cladirii. Din nefericire, nu exista o cultura a calitatii in constructii si, desi legea impune un sistem de asigurare a calitatii, daca beneficiarul lucrarilor nu este constient de importanta anumitor decizii si actiuni pe care trebuie sa le ia pe durata lucrarilor de constructii, se poate trezi la sfarsitul lucrarilor cu un rezultat de slaba calitate. Nu numai factori care tin de imoralitate si neglijenta duc la alegerea unor materiale slabe calitativ in cadrul procesului de construire, dar uneori decizia de folosire a unor materiale slabe calitativ este generata de presiunea pietii, de promovarea fortata a anumitor solutii si de incapacitatea factorilor implicati de a intelege consecintele pe termen lung a deciziilor luate. In acest sens trebuie intreprinse actiuni de crestere a cunoasterii stiintifice a publicului astfel incat sa poata fi capabil sa cunoasca si sa aprecieze caracteristicile materialelor prezentate, sa poata sustine un proces de decizie informat pe baza unor criterii de decizie judicios alese si sa inteleaga si sa respecte rolul investitorului in procesul de construire. Tot in acest context trebuie imbunatatita deontologia profesionala a dirigintilor de santiere, a responsabilor tehnici cu executia, a sefilor de santier si a constructorilor, astfel incat sa se conformeze exigentelor sistemului de management al calitatii in constructii si sa se disocieze de componenta de piata a industriei constructiilor.

Influenta calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei 5.00/5 (100.00%) 7 votes

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

2 thoughts on “Influenta calitatii materialelor de constructie asupra calitatii constructiei”

  1. Un articol care atinge probleme sensibile in domeniul calitatii materialelor de construcții! Fara o responsabilizare a factorilor implicați in procesul de asigurare a calitatii construcțiilor si fara o tragere la răspundere reala a celor ce garantează calitatea construcției, nu se va ajunge nicăieri. Acest articol ar trebui citit de toți cei ce vor sa își construiască un imobil, inainte de a se apuca de construcție!

Leave a Reply