Semne ale implicarii sociale

PAGINA DE MEDIA anunta intr-un articol publicat pe site-ul propriu (http://www.paginademedia.ro/2014/03/cine-se-uita-la-posturile-de-stiri-batrani-pe-toate-statiile-70-din-publicul-antena-3-si-b1-are-peste-55-de-ani-digi-24-cei-mai-educati-privitori/) ca marea majoritate a publicului televiziunilor este format din persoane cu o varsta destul de inaintata, asa cum sunt numiti in vorbirea curenta, “batrani”. Sincer, nu cred ca este o surpriza faptul ca oamenii in varsta au mai mult timp sa se uite la televizor, dar cred ca procentele publicate mai ascund si alte aspecte, demne de luat in consideratie. 
In primul rand, este foarte posibil ca oamenii mai in varsta sa se bazeze mai mult pe radio si televiziuni ca sursa de informare, in contrast cu oamenii mai tineri care probabil se bazeaza mai mult pe Internet si pe retelele sociale. Probabil aceasta atitudine este oarecum mostenita, daca luam in consideratie ca oamenii peste 55 de ani aveau la Revolutie 30 de ani, deci deja isi petrecusera tineretea in regimul Ceausescu, ne putem gandi fara sa gresim prea tare ca obiceiul de a privi Telejurnalul in fiecare seara la aceeasi ora s-a pastrat si s-a propagat si in noua era democratica. In plus, daca observam faptul ca procentele de varstnici sunt aproximativ egal distribuite pentru televiziunile “de stanga” si “de dreapta” putem aprecia faptul ca privitul televizorului este determinata mai mult de obisnuinta decat de alti factori de genul situatiei economice, orientarii politice sau religioase. 
Procentele publicate, in lipsa altor surse de informare, prin prisma distributiei intre posturile de televiziune, ne lasa sa intelegem faptul ca oamenii de varsta a treia sunt mai interesati de stiri, de dezbaterile televizate si prin extensie de situatia economica si politica decat oamenii mai tineri care par orientati mult mai mult spre divertisment. Aceasta stare de fapt este oarecum de neinteles, deoarece interesul fata de situatia tarii este un semn de implicare in viata sociala, implicare ce in mod normal este caracteristica spectrului mai activ al societatii: tinerii. In plus, tinerii trebuie sa fie activi, deoarece viitorul lor corespunde in linii mari cu viitorul tarii, pe cand in cazul persoanelor varstnice viitorul se regaseste pana la identificare tot cu viitorul generatiei mai tinere, ce poate fi asimilata copiilor si nepotilor. Incercand sa ma pun in pielea unui pensionar din ziua de azi am constatat ca personal as fi mai atras de emisiunile de divertisment si as fi mai detasat de realitatile sociale, politice si economice, deoarece acestea nu ma ating in mod direct. Din contra, daca as fi student de exemplu as fi foarte interesat de ceea ce se intampla in mediul economic si social, deoarece intr-o perioada foarte scurta de timp ar trebui sa incep sa ma confrunt direct cu aceste probleme care imi vor afecta viitorul si imi vor determina drumul in viata. 
Audienta masiva din partea varstnicilor mai poate aduce in discutie si alte aspecte care tin de functionarea societatii. De exemplu, repartitia pe grupe de varsta a votantilor. Din vreme ce, asa cum am concluzionat, batranii sunt mai implicati social decat tinerii, mai informati si mai activi, putem teoretiza ca si in cazul prezentei la vot, tot batranii sunt mai reprezentati, lucru confirmat si de prezenta la vot la referendumul din 2012, referendum la care aroape 66% dintre participanti aveau peste 45 de ani si respectiv peste 40% dintre participanti aveau peste 60 de ani (http://www.realitatea.net/exit-poll-referendum-2012-sondaj-cu-prezenta-la-vot-ora-16-30_977498.html). Oare pentru ce mai voteaza oamenii peste 60 de ani? Este o intrebare care tine de curiozitatea personala, nu este o intrebare tendentioasa. Oare cand se pregateste sa plece la vot un batran se gandeste la locul lui in societate de acum peste zece ani? Se gandeste la modul in care isi poate reprezenta mai bine interesele in societate? La acelasi sondaj oamenii sub treizeci de ani au fost numai in proportie de 10%. Ei oare aveau altceva de facut? Le convine sa le stabileasca viitorul niste batrani cu care oricum nu se inteleg?
Oamenii mai in varsta au bineinteles avantajul experientei vietii si, tinand cont de frustrarile pe care le-au acumulat in tinerete, pot profita mai mult de pe urma mediului de informare care este televiziunea. Cu siguranta ca fiecare urmareste postul care rezoneaza cu convingerile personale, dar ma intreb cate din aceste posturi de televiziune isi adapteaza programul acestui segment de populatie care ii face audienta. Nu trebuie sa ne gandim la varstnici ca la un public cautat de televiziuni, mai degraba trebuie sa ii privim ca pe un public captiv, a carei implicare sociala este determinata de alti factori care nu tin in nici un fel de ganduri pentru viitor. In urma articolului publicat de PAGINA DE MEDIA ramane insa o problema imensa, informarea si implicarea sociala a tinerilor, ei ar trebui sa fie publicul tinta al televiziunilor, ei ar trebui sa fie marea masa a publicului televiziunilor, nu pensionarii. Fiecare doarme asa cum isi asterne, dar ar trebui sa fim siguri ca ne asternem singuri, nu lasam pe cei ajunsi la sfarsitul vietii sa asterne pentru noi.

Semne ale implicarii sociale 4.67/5 (93.33%) 3 votes

Share...Email this to someoneShare on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPrint this page

3 thoughts on “Semne ale implicarii sociale”

  1. Implicarea sociala in Romania:

    Internetul- Orice tentativa de cenzurare, control sau oprire se lasa cu miscari de strada.

    Caini comunitari- Un subiect binecunoscut, nebunie, ONG-uri, campanii etc.

    Integrarea minoritatilor de orice fel- Miscari sociale, drepturi cerute la tribunale internationale, campanii massmedia, promisiuni electorale etc.

    Si aici se opreste dupa parerea mea implicarea sociala in Romania… Pretul benzinei a ajuns la 6.5 lei si ? Si ce!

    1. Da, ideea e ca fiecare se implica cat il duce capul, daca te duce mai mult te implici in lucruri importante si interesante, daca te duce mai putin te implic in caini si homosexuali. E destul de evident ca in functie de capacitatea fiecarui cetatean aportul la “zestrea” societatii e pozitiv sau negativ. De vazut si articolul cu legile prostiei.

  2. Implicarea sociala trebuie sa fie un fenomen de masa. Fara implicarea sociala, politica naste aberatii si nedreptati, taxele duc la saracirea populatiei, etc. Nesimtirea politicului si a administratiei nu cunoste limite…… Implicarea sociala, coeziunea sociala, este singura sansa a cetateanului!

Leave a Reply